Se afișează postările cu eticheta #Fitzgerald. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta #Fitzgerald. Afișați toate postările

F. Scott Fitzgerald

⧫ Un diamant cât Hotelul Ritz și alte povestiri


Un diamant cât Hotelul Ritz și alte nouă povestiri, de dimensiuni diferite, de la câteva pagini până la câteva zeci de pagini, sunt reunite în acestă colecție care surprinde o pleiadă de personaje debusolate, care nu-și află liniștea sufletească deși încearcă din răsputeri să o găsească. Reprezentați de seamă ai epocii generației pierdute, indiferent dacă sunt oameni săraci lipiți sau miliardari excentrici, toți acești nemulțumiți de propria lor viață trec printr-un moment de răscruce, în care ceva sau cineva, îi determină să ia hotărâri care le schimbă destinele.

După o copilărie petrecută în orășelul Tarleton din sudul extrem al Georgiei, fermecătoarea Sally Carrol Happer, o tânără de nouăsprezece ani, este invitată de proaspătul logodnic Harry Bellamy să petreacă cel puțin o lună în ținutul de gheață al nordului. După o călătorie lungă și anevoioasă cu trenul, neplăcut impresionată de clădirea mare, acoperită de zăpadă, pe care Harry o numea „acasă” și de zăpăceala membrilor familiei Bellamy, Sally Carrol este de-a dreptul oripilată de vizita în „Palatul de gheață”, un edificiu de cincizeci de metri înălțime, cu trei etaje, ferestre înguste, creneluri, ambrazuri și țurțuri în loc de zăbrele. Ridicat pe o colină înaltă, Palatul de cristal avea o sală de gheață lungă și un labirint dedesupt, în care Sally Carrol se rătăcește și este găsită mai mult moartă decât vie după două ore în care a stat în întuneric, singură și înfricoșată că în locul acela îngrozitor își va afla sfârșitul. Salvată de Harry în ultimul moment, Sally Carrol renunță pe loc la logodnic, își întrerupe vacanța mult așteptată și se întoarce acasă, în Georgia sudistă, printre prietenii obișnuiți cu căldura zilelor lungi și tihnite, de vară.

Absolveți de Yale de dinainte de război și amici în anii de facultate, Dean Philip și Gordon Sterrett rup prieteșugul din cauza unui împrumut. Artist și om cinstit, dar șantajat de o amantă care l-a mirosit că are bani, șomer dat afară din firmă de un șef fricos, care s-a speriat de scrisorile de amenințare primite la birou, și disperat, aproape să-și piardă mințile, Gordon îi cere fostului prieten din anii studenției trei sute de dolari. Nu foarte bogat, dar grozav de dezamăgit de rugămintea amicului, Dean îi împrumută cincizezi de dolari pe loc, dar refuză să îi promită că îl va ajuta și cu restul de două sute cincizeci. Nemulțumit că nu a fost ajutat atunci când ar fi avut cea mai mare nevoie, Gordon se umilește la nesfârșit, întrebând în stânga și în drepta, pe toți cunoscuții, cine ar fi dispus să-i împrumute banii trebuincioși, inclusiv pe Edith, fosta iubită, care și-ar fi dorit să se împace cu el, dar care îl lasă baltă când află că a ajuns în ultimul hal. Pe fondul unei disperări din ce în ce mai accentuate, Gordon rezistă câteva zile unei presiuni extraordinare, dar, amandonat rând pe rând de foștii colegi și prieteni, își cumpără un revolver cu ultimii bani, închiriază o cameră într-un mic hotel de pe Sixth Avenue și își trage un glonț în cap.

Descendent al unei familii bine cunoscute de mai multe generații în Hades, un orășel de malul fluviului Mississippi, John T. Unger, un tânăr care abia împlinise șaisprezece ani, este înscris de ambițiosul său tată la St. Midas, cea mai scumpă și mai exclusivistă școală de băieți din lume. După primii doi ani care au trecut repede și plăcut, în clasa lui John a fost repartizat un băiat tăcut, dar chipeș, pe nume Percy Washingtor, care-l va invita în vacanța următoare la el acasă, în Montana. Acceptând invitația fără nicio rezervă, John va face primul pas în aventura vieții sale. Musafir poftit în opulentul castel al familiei Washington, construit din marmură în mijlocul Munților Stâncoși din Montana, pe singurii opt kilometri pătrați din țară necartografiați, John va fi condamnat la moarte din clipa în care va afla, chiar de la gazdă, trecutul găunos al tatălui său, cel mai bogat om din lume, posesorul unui munte-diamant, acoperit cu un strat gros de cincisprezece metri de țărână amestecată cu pietriș. După câteva zile de huzur în închisoarea de marmură, simpatizat de Kismine, fiica miliardarului, tânărul John T. Unger reușește să evadeze de pe muntele-diamant, la limită, dar nu singur, ci în compania celor două surori, Kismine și Jasmine, pe care le salvează ca prin minune dintr-o explozie care le lasă orfane, sărace și cu un viitori incert.

Amorezat de la paisprezece ani de puștoaica Judy Jones, o fetiță obraznică și putred de bogată, Dexter Green, fiul băcanului, va face tot ce-i va sta în putință pentru a intra în grațiile fetei. Întâi student, apoi absolvent și poprietar al unei mici afaceri, Dexter reușește să se căsătorească cu Judy, dar renunță destul de repede la ea din cauza nenumăratelor jigniri și a umilințenlor de tot felul care l-au amărât până când nu a mai putut suporta. Superficială și arogantă, Judy își trăiește în continuare viața de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, iar peste doar un deceniu, față în față cu Dexter, are curajul de a recunoaște că și-a bătut joc de singurului bărbat pe care l-a iubit cu adevărat. Aceeși tristă revelație, că a scăpat fericirea printre degete, o are și preotul Schwartz, dar nu din pricina unei femei, ci a unui copil sărac și cuminte, care își dorește să devină jucător de baseball, dar nu îndrăznește de teama unui tată habotnic și violent. Aidoma Anson cel bogat, jovial și deocheat la vorbă, care o pierde pe Paula Legendre, iubita din tinerețe, și nu se va mai căsători niciodată, Charlie J. Wales, care nu poate obține custodia Honoriei, singura sa fiică, pe care a abandonat-o după moartea soției în casa unei mătuși a copilei, sau chipeșul Joel Coles, scenaristul care înțelege mult prea târziu că rostul său în viață nu este să copie destinul regizorului Miles Calman, ci să-și găsească propriul drum de urmat.

La capătul opus nefericiților veșnici sunt impertinentul Basil Lee, elevul sărac dintr-o școală a odraslelor bogate, scos din anonimat și din antipatia generalizată de un coleg, Brick Wales, care îi recunoaște talentul sportiv și îi pasează mingea, și doamna King, femeia salvată dintr-o comă profundă, dar rămasă cu o boală cumplită de nervi, care rămâne blocată interminabil în după-amiaza zilei premergătoare unei excursii în doi, împreună cu soțul. Și ultimele doup personaje, aidoma primelor, au un destin rescris de la zero din momentul în care în vieților se întâmplă ceva special care, în funcție de alegerile fiecăruia, îi transformă în învinși sau învingători, nu neapărat fericiți. Impresionat la Fitzgerald este cât de bine a reușit să prindă acel ceva, vârful aisbergului, clipa hotărâtoare, momentul zero care întoarce un om cu susul în jos, de care se agață ca de un colac de salvare și care îl transformă de nu se mai recunoaște nici el, pe sine.

„Se bucura cât putea de ceea ce vedea. Este privilegiul – dar și slăbiciunea – tinereții să nu poată trăi în prezent, fiind silită să compare mereu ziua de azi cu un imaginar viitor radios. Flori și aur, fetele și stele – toate sunt doar prefigurarea și profeția acelui incomparabil și irealizabil vis al tinereții.” (F. Scott Fitzgerald, Un diamant cât Hotelul Ritz și alte povestiri, p.126)
Magda Lungu, 10 mai 2019

F. Scott Fitzgerald – Un diamant cât Hotelul Ritz și alte povestiri
Editura Polirom, 2013, 358 pagini
Traducere din limba engleză de Virgil Stanciu

Colecția «TOP 10+», Editura POLIROM
1 » ... » 100 » ... » 200 » ... » 300 » ... » 400 » ... » 500 » ... » 600 » ... »


F. Scott Fitzgerald

⧫ Dincoace de paradis


Singurul copil al soților Beatrice și Stephen Blaine, Amory a crescut răsfățat de mamă până la treisprezece ani, apoi abandonat la Minneapolis, la o mătușă, după ce Beatrice s-a îmbolnăvit de nervi. Isteț și pasionat de literatură, doi ani mai târziu, când a fost chemat de Beatrice înapoi, la Lake Geneva, adolescentul de cincisprezece ani i-a cerut mamei permisiunea de a se înscrie la liceul St. Regis', în Conneticut. După alți doi ani și două veri în care a citit enorm, Amory a fost singurul absolvent de la St. Regis', care avea să se înscrie la o altă universitate în afară de mult râvnita Yale. Student la Princeton University la începutul secolului al XX-lea, Amory Blaine ne invită să-l însoțim în America anilor 1900 și să facem cunoștință cu frământările câtorva tineri aparținând generației de aur a jazzului.

Îmbogățit la treizeci de ani prin decesul a doi frați mai mari, brokeri în Chicago, și căsătorit cu Beatrice O'Hara, o tânără educată, fabulos de bogată, pe care a cunoscut-o la Bar Harbor, Stephen Blaine și-a divinizat soția, dar nu a manifestat nici cel mai mic interes pentru Amory, băiețelul cu părul castaniu și ochii mari, născut într-o zi de primăvară și care dovedea, pe măsură ce creștea, o minte ageră și o înclinație pentru hainele extravagante. Respins de tată, copilul s-a atașat imediat de mamă, iar după călătoria de șase ani, împreună cu Beatrice, prin toată America, de la Coronado până în New Mexico, cei doi au devenit inseparabili până când doamna Blaine s-a împolnăvit de nervi. Lăsat la Minneapolis, la treispezece ani, în grija unor rude, și rechemat de Beatrice la moșia de la Lake Geneva, doi ani mai târziu, Amory nu a avut timp suficient nici să se acomodeze cu noua sa familie de împrumut, nici să guste din plin libertatea de a fi nesupravegheat de un adult.

Abia după terminarea liceului St. Regis' și promovarea examenelor de admitere la Princeton University, tânărul de doar optsprezece ani Amory Blaine și-a dat seama îngrozit că este un neadaptat. Coleg și prieten cu frații Holiday, Burne și Kerry, cu care își petrecea majoritatea timpului liber, dar, în același timp, straniu de singur, Amory era departe de a fi mulțumit. Îi lipsea statutul de vedetă câștigat la liceul St. Regis' și care nu se mai lipea de el indifferent ce ar fi făcut. Fundaș în echipa de fotbal a universității, după primele două săptămâni de antrenamente, o luxație la genunchi l-a scos din joc pentru tot restul sezonului și i-a spulberat visul de glorie, apoi, în vara de după anul întâi, a izbucnit războiul. Student mediocru, timid cu colegele și nervos fără a înțelege de ce, Amory Blane a primit în anul al doilea de facultate un rol vacant în distribuția unei comedii, care urma să se joace la clubul Triangle. Încântat de rol și de spectacolele jucate în opt orașe mari, Amory a trecut în extrema cealaltă, schimbând indiferența față de toți și de toate cu exaltarea unui naufragiat pe o insulă pustie la auzul sunetului strident și prelung al sirenei unui vapor.

Înalt, cu puțin sub un metru optzeci, zvelt și sigur pe el a început să-și caute aleasa inimii. Prima fată care i s-a părut a fi suficient de interesantă încât să dea o fugă până la Minneapolis, a fost Isabelle Borge, prietena din copilărie, care poseda acel amestec ciudat de temperament artistic și social întâlnit la femeile de societate și la actrițe deopotrivă. Inteligentă, cochetă și neimpresionată de blazarea studiată a țânărului pus pe fapte mari, Isabelle s-a bucurat de o plimbare și un dans în doi, după care a refuzat să devină iubita de câteva ore a unui colecționar de aventuri. Dezamăgit că n-a reușit să convingă, Amory Blaine s-a întors în campus și a reluat petrecerile cu discursuri interminabile, stropite cu alcool din belșug și terminate, de câteva ori, cu accidente sau cu tragedii cu urmări grave.

Privită prin ochii tânărului de doar nouăsprezece ani, care o trăiește din plin, viața studențimii americane a anilor 1900 nu diferă fundamental de cea a studenților altor epoci. Distracțiile și tentațiile există, visurile sunt mari, iar dezamăgirile pe măsura așteptărilor. Întristat de decesul ambilor părinți, uimit de descoperirea că fabuloasele lor averi au fost risipite în investiții prost gândite, care l-au lăsat lefter, și șocat de moartea Monsignorului Darcy, un bărbat care i-ar fi putut fi tată în locul celui al cărui nume l-a purtat, Amory Blaine regretă, pe de o parte, tinerețea risipită, dar pe de altă parte, se bucură că a reușit să se înțeleagă pe sine suficient de bine încât să se știe pregătit pentru anii maturității ce vor urma.

„Fixându-și butonii de manșetă, și-a dat seama că se bucura de viață cu o intensitate pe care probabil că n-avea s-o mai cunoască niciodată. În lumina propriei sale tinereți, totul părea glorios. Reușise, cot la cot cu cei mai buni oameni ai promoției sale de la Princeton.” (F. Scott Fitzgerald, Dincoace de paradis, p.114)
Magda Lungu, 17 martie 2019

F. Scott Fitzgerald – Dincoace de paradis
Editura Polirom, 2013, 348 pagini
Traducere din limba engleză de Virgil Stanciu

Colecția «TOP 10+», Editura POLIROM
1 » ... » 100 » ... » 200 » ... » 300 » ... » 400 » ... » 500 » ... » 600 » ... »


F. Scott Fitzgerald


⧫ Cei frumoși și blestemați

Tragedie americană începută cu un vis și terminată cu o cădere din rai, Cei frumoși și blestemați este romanul cuplului Anthony-Gloria, o femeie și un bărbat care se căsătoresc din dragoste și ajung să se urască. Orfan de mic, crescut de un bunic milionar și arțăgos, Anthony Patch, un tânăr talentat, absolvent al prestigiosului Harvard și cu un viitor promițător, se îndrăgostește la 25 de ani de Gloria Gilbert, o domnișoară superbă, sofisticată, conștientă de farmecul său personal și de atracția irezistibilă exercitată asupra bărbaților. Însurat cu ea de teamă să nu o piardă, după o nuntă cu cadouri fabuloase și primele luni de petreceri nebune, Anthony este pus în situația umilitoare de a nu reuși să-i ofere Gloriei viața de huzur, atât de mult dorită. Din ce în ce mai nefericit, fără un loc de muncă și dezmoștenit de bunic, Anthony Patch își va îneca amarul în alcool și se va transforma dintr-un tânăr sclipitor într-o epavă josnică și dezgustătoare.

Putred de bogat și capricios ca un copil răsfățat, Adam Patch, bunicul de 75 de ani al tânărului Anthony, și-a convins nepotul să se întoarcă în America din cauza uneia din bolile sale. Enervat la culme că este nevoit să-și întrerupă călătoriile în străinătate, dar, în același timp, conștient că bătrânul nu va trăi veșnic, singurul moștenitor al venerabilului filantrop a închiriat în New York un apartament mic și cochet, hotărât să lucreze la cartea sa de istorie a Evului Mediu. Absolvent de Harvard la doar 20 de ani, respectat de colegi pentru inteligență și cunoscut jurnaliștilor datorită erudiției, deși talentat la scris, Anthony a amânat cât a putut de mult să-i împărtășească bunicului visul său de a deveni scriitor. Când în sfârșit a făcut-o, luat în râs de cinicul Adam Patch, Anthony a lăsat deoparte manuscrisul deși muncise un an întreg la liste bibliografice și titluri de capitole.

La doar câteva săptămâni de la ultima întâlnire cu bunicul Adam, Anthony Patch a cunoscut-o pe verișoara lui Richard Caramel, prieten din anii studenției, fost publicist în ziarul Universității, apoi reporter la un cotidian de mare tiraj până în ziua în care un articol improvizat care a stârnit un scandal imens, l-a lăsat și fără leafă, și fără drept de semnătură. Mai mică decât el cu câțiva ani și fără nicio legătură cu artele sau cu Harvardul, zvelta și supla Gloria Gilbert l-a uluit pe Anthony cu frumusețea zâmbetelor sale studiate și cu o conversație plăcută, cu replici spontane, eliberate de orice inhibiții. Fascinat de magnetismul fermecătoarei de 18 ani, tânărul Patch a căzut în capcana unei femei egoiste, în căutarea unui bărbat care să îi tolereze capriciile și încăpățânarea.

Îndrăgostit nebunește de Gloria Gilbert după câteva întâlniri și petreceri dansante, Anthony Patch s-a căsătorit cu nefericirea. După o nuntă cu cadouri fabuloase și primele luni de petreceri nebune, cu un venit modest, fără un loc de muncă și înțepenit în așteptarea unei moșteniri consistente din partea unui bunic ce refuza să moară, Anthony a fost pus în situația umilitoare de a nu reuși să-i asigure Gloriei luxul de care era dependent. Îndepărtată de prieteni și de viața de noapte a metropolelor, Gloria a început să se plictisească, iar micile reproșuri, inofensive la început, s-au transformat în certuri agasante și interminabile. Obosit de hărțuiala permantă, nefericit și neînțeles, Anthony va încerca fel de fel de variante de a pune capăt dezordinei și confuziei, dar învins, va abandona lupta inegală și va fugi de Gloria, înrolându-se voluntar în războiul declarant de America Germaniei.

Departe de casă, singur și trist, Anthony o va cunoaște pe Dot, iar legătura lor amoroasă, o tentativă de evadare dintr-un prezent dezolant, în loc să-i acopere golul din suflet, îi va complica și mai mult existența. Deși conștientă că Anthony este căsătorit, Dot se va agăța de el cu disperarea unei femei îndrăgostite și visătoare, dispusă să aștepte oricât și să accepte orice, cu speranța că într-o zi va fi cea alesă. Fără să bănuiască nimic despre existența altei femei, departe, în America, Gloria va încerca să devină actriță, dar va fi respinsă și obligată să accepte că tinerețea i s-a ofilit, iar frumusețea nu mai este cea de altădată. După întoarcea lui Anthony de pe front și câștigarea moștenirii atât de mult visată, cei doi nefericiți, legați unul de altul cu lanțurile unei căsnicii amare, se vor prăbuși într-o degradare fizică și morală din care nu-i va mai salva nimeni și nimic. În sfârșit bogați, dar plictisiți de toate, se vor mulțumi cu amintirea anilor lor tineri, care au trecut fără rost și nu se vor mai întoarce niciodată.

”În viață, se părea, trebuie să îți construiești un întreg decor în jurul tău – altfel urmează dezastrul. Nu există pace, nu există liniște. Fusese indolent dorindu-și să viseze și să plutească; nimeni nu plutește decît înspre vîrtejuri ucigătoare, nimeni nu visează fără ca visele să devină coșmaruri fantastice de indecizie și regrete.” (F. Scott Fitzgerald, „Cei frumoși și blestemați, p.278)
Magda Lungu, 06 iulie 2018

F. Scott Fitzgerald – „Cei frumoși și blestemați”
Editura Polirom, 2012, 444 pagini
Traducere din limba engleză de Ciprian Șiulea

Colecția «TOP 10+», Editura POLIROM
1 » ... » 100 » ... » 200 » ... » 300 » ... » 400 » ... » 500 » ... » 600 » ... »


F. Scott Fitzgerald


⧫ Marele Gatsby

Născut într-o familie de seamă și proaspăt absolvent al universității Yale, Nick Carraway, îmbătat de visul american, va abandona orașul din Vestul Mijlociu în care crescuse pentru a se stabili la treizeci de kilometri de New York, într-o zonă pitorească și suficient de aproape de serviciu astfel încât să poată face naveta zilnic. După primele zile agitate în care a fost prins până peste cap cu treburi, când lucrurile au început să se mai așeze, Nick a descoperit că modesta lui locuință se învecinează cu o vilă luxoasă cu piscină și o grădină imensă, proprietatea impresionantă a unui personaj excentric și misterios, cunoscut insularilor datorită petrecerilor sale fastuoase la care putea participa oricine pentru că se intra fără invitație. Invitat de Gatsby la o serată, Nick Carraway va fi impresionat de eleganța magnatului și de limbajul lui ceremonios, atât de întortocheat încât se apropia de absurd, dar și de rugămintea de a-l ajuta să o întâlnească pe Daisy, soția milionarului Tom Buchanan și mama unei superbe fetițe de câțiva anișori.

Prieten apropiat al familiei Buchanan și văr cu Daisy, Nick Carraway le va aranja celor doi tineri o întâlnire și va rămâne surprins să descopere o altă față a extravagantului Gatsby, cea a unui tânăr abia trecut de treizeci de ani, timid și fremătând de nerăbdare, transformat peste noapte într-un afacerist fără scrupule doar pentru a putea cumpăra dragostea unei femei. Înainte de a se numi Jay Gatsby, magnatul fusese James Gratz, un copil orfan de mamă, crescut în sărăcie de un tată deloc impresionat de succesul visat de unicul său fiu. La vârsta de șaisprezece ani, Gratz l-a cunoscut pe bogătașul de cincizeci de ani Dan Cody și, alături de el, s-a transformat din James Gratz, copilul nimănui, în Jay Gatsby, un tânăr de douăzeci de ani pregătit să înfrunte provocări și să sporească averea de douăzeci și cinci de mii de dolari promisă de Cody, la care ajunsese să viseze cu ochii deschiși. Când în sfârșit norocul părea să-i surâdă, Dan Cody a murit pe neașteptate, iar Gatsby s-a văzut nevoit să-și înlocuiască planurile de moștenitor al unei averi monstruoase din care nu s-a ales cu nimic, cu o carieră militară, mai sigură și mai concretă decât un vis care se destrămase mult mai rapid decât fusese plăsmuit.

Tânăr ofițer abia ajuns la baza militară de la Cam Taylor, Jay Gatsby a cunoscut-o pe Daisy Fay, o tânără de optsprezece ani, îndrăzneață și candidă, care se bucura de cea mai mare popularitate în rândul puștoaicele din Louisville. Îndrăgostit pentru totdeauna de fermecătoarea copilă și înnebunit să-i poată oferi o viață satisfăcătoare rangului ei social, Gatsby va renunța la cariera militară și se va lansa într-o serie de afaceri îndoielnice, îmbogățindu-se din ce în ce mai mult și nutrind speranța că va putea câștiga respectul și iubirea femeii dorite. Fără să știe de planurile fostului ofițer, Daisy l-a așteptat de Gatsby aproape un an după care, abandonată de fostul iubit și presată de familie, s-a măritat cu Tom Buchanan din Chicago, miliardarul care i-a dăruit miresei o nuntă cu tot dichisul și un colier de perle în valoare de trei sute cincizeci de mii de dolari. A doua zi după nuntă, măcinată de doruri și nefericită, Daisy și-a însoțit soțul într-un voiaj de trei luni pe Mările Sudului din care s-a întors veselă și cu chef de viață. În următorul an Daisy a născut fetița, apoi soții Buchanan au plecat pentru un an în Franța de unde s-au întors hotărâți să se stabilească pe West Egg.

Deși aflase de proprietatea cumpărată de Gatsby în apropierea casei familiei Buchanan, Daisy evitase să apară la petrecerile iubitului ei din tinerețe. Disperat că nu o putea întâlni nicicum, Gatsby a apelat la Nick Carraway să-i înlesnească apropierea de femeia pentru care cumpărase monstruozitatea de la marginea New York-ului și de dragul căreia organizase atâtea petreceri luxoase la care au fost invitate vedete din lumea modei și a filmului. Întâlnirea dintre Gatsby și Daisy, o continuare ștearsă a iubirii năvalnice de altădată va stârni în Daisy doar umbre ale amintirilor neterminate, dar nu va reaprinde flacăra iubirii îndelung visată de Gatsby în anii lui de zbateri și de năluciri. După câteva plimbări prea lungi și petreceri plictisitoare, un accident oribil în care vor fi implicați și Daisy, și Gatsby, va pune punct unei iubiri incomplete, devenită concretă mult prea târziu. Întocmai ca femeia spulberată de automobilul în fața căruia se aruncase din disperare, visul lui Gatsby de a o câștiga pe Daisy se va sfârși în clipa în care magnatul va fi ucis fără să fi avut vreo vină. După ce marele Gatsby nu a mai fost, Tom și Daisy își vor continua căsătoria de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, iar miliardarul va fi uitat rapid de toți cei cărora nu le va mai putea oferi nimic.

Drama marelui Gatsby împreună cu nefericirile din viețile de cuplu ale personajelor, Tom și Daisy, Myrtle și Wilson, Nick și Jordan, toate înlesnite de snobismul unei grandomanii aparținând unei epoci în plină dezvoltare, adaugă un farmec aparte unor întâmplări legate de visul american care apare și dispare înlănțuind sau separând destine. Deși romanul a fost publicat în urmă cu o sută de ani, Marele Gatsby rămâne la fel de răscolitor și de actual, de parcă ar fi fost scris ieri.

”Surâse înțelegător – mai mult decât înțelegător. Avea un fel de-a surâde cum rar se întâmplă să vezi, un surâs care te umplea de o încredere nețărmurită, un surâs pe care ți-e dat să-l întâlnești doar de patru-cinci ori într-o viață de om. O clipă surâsul se adresa – ori părea să se adreseze – lumii întregi, după care se concentra asupra TA, preconceput irezistibil în favoarea ta.” (F. Scott Fitzgerald, Marele Gatsby, p.67)
Magda Lungu, 17 februarie 2018

F. Scott Fitzgerald – „Marele Gatsby”
Editura Polirom, 2013, 440 pagini
Traducere din limba engleză: George Volceanov

Colecția «TOP 10+», Editura POLIROM
1 » ... » 100 » ... » 200 » ... » 300 » ... » 400 » ... » 500 » ... » 600 » ... »