⧫ Middlesex
Roman al reinventării unei identități pierdute, apoi regăsite, Middlesex este confesiunea unui hermafrodit american, Cal Stephanides, în vârstă de 41 de ani, care suferă de o anomalie genetică atât de rară, încât devine un caz interesant pentru știință. Născut în Detroit, prima oară ca fetiță, Cal descoperă, la 14 ani, într-un spital de urgențe de lângă Petoskey, Michigan, că este băiat. Refuzând să asculte de sfaturile părinților și să se opereze, așa cum i-au recomandat medicii, adolescentul fuge de acasă și decide să-și trăiască drama până la capăt.
Cu trei luni înainte de nașterea copilului hermafrodit, bunica pruncului, Desdemona Stephanides, a legat o sfoară de mânerul unei linguri de argint și, după ce a plimbat-o peste burta umflată a fiică-sii, a strigat în grecește că bebelușul mult așteptat de Tessie va fi băiat. Scundă și îndesată la cei cinzeci și șapte de ani împliniți, bunica Desdemona trecuse oceanul cu mai bine de douăzeci de ani în urmă cu tot cu superstițiile la care nu renunțase pentru nimic în lume. Părinții ei muriseră uciși în războiul în care turcii ocupaseră vechiul teritoriu grecesc al Asiei Mici. În 1919, grecii, încurajați de Aliați, și-au revendicat teritoriile pierdute, dar locuitorii din Bithynios, satul bunicii, deși scăpaseră de dominația turcească, încă se mai simțeau prizonierii trecutului.
Singuri pe lume după moartea părinților, Desdemona și Eleutherios, frate și soră, s-au descurcat cum au putut, trăind din agoniseala câștigată pe seama micii crecătorii de viermi de mătase, o oază personală, urât mirositoare, la care Desdemona ținea ca la ochii din cap. Cu an mai tânăr decât soră-sa, Lefty crescuse născocind versuri și cântând tot felul de cântece, nepăsător de soarta viermilor de mătase ai Desdemonei. Mult mai matură decât Lefty, deși își iubea fratele nespus de mult, tânăra visa din adolescență la ziua în care Lefty urma să se căsătorească și să plece de pe capul ei cu tot cu cântecele care n-o deranjau, dar nici n-o ajutau în gospodărie. Înalt și slab la cei douăzeci de ani, Lefty știa ce gândește Desdemona, dar se ferea de căsătorie dintr-un motiv care nu-i era nici lui foarte clar.
Mai în glumă, mai în serios, tot tachinându-se reciproc pe seama căsătoriei mezonului, Lefty și Desdemona, frați și verișori de-a treia, au început să simtă unul pentru celălalt ceva mai mult decât iubirea de frate. Pe 31 august 1922, după ce turcii și grecii le-au dat de înțeles locuitorilor din Bithynios și din împrejurimi că războiul nu s-a terminat, au fugit împreună din sat cu două gemantane burdușite și cutia cu viermi de mătase a Desdemonei, iar mica lor idilă incestuoasă a continuat și pe vaporul care i-a traversat oceanul. Căsătoriți pe puntea vasului, în prezența pasagerilor și a căpitanului Kontoulis care i-a împrumutat mirelui o cravată, Lefty și Desdemona au ajuns în America soț și soție.
Fără să știe, cei doi însurăței aveau fiecare câte o genă modificată pe cel de-al cincilea cromozom,o anomalie genetică apărută, după cum va demonstra marele sexolog Peter Luce mai târziu, apărută în familie prin 1970, în corpul străbunicii Penelopa Evangelatos, și care s-a transmis sporadic generațiilor următoare, transformând câte-un copil care la naștere părea normal într-un hermafrodit. Găzduiți de verișoara Sourmelina, născută Papadiamandopoulos, în casa soțului ei, Jimmy Zizmo, născut Zisimopoulos, Lefty și Desdemona s-au descurcat în Detroit o lună, cinci, un an, până când Sourmelina și Desdemona au rămas amândouă însărcinate și au născut, în 1923, la diferență de câteva zile, doi bebeluși, pe fetița Theodora și băiețelul Miltiades, cu câte o mutație genetică de căciulă.
Văduvă după ce Jimmy Zizmo a plonjat cu mașina în lacul St. Clair și proaspătă mămică, Sourmelina și-a găsit un loc de muncă la o florăroe și s-a mutat într-o pensiune, spate în spate cu fosta casă, lăsându-i pe Lefty și Desdemona să preia ipoteca. Descurcăreț și răzbătător, bunicul Lefty și-a deschis o bodegă în subsolul casei din Detroitul supranumit Orașul Copacilor, fericit că este tatăl a doi copii, Milton și Zoe, și nefericit că Desdemona, speriată de ginecologul care o prevenise că pruncii cu părinți rude de gradul 1 și 2 pot suferi malformații, nu-l mai primește în patul conjugal. Lipsiți de grijile adulților, Milton clarinetistul și Tessie cea micuță, cârnă și tăcută au crescut împreună, nedespărțiți până la vârsta majoratului când Milton, negru de supărare că Tessie s-a logodit cu preotul Michael Antoniou, se înrolează în Marină.
Departe unul de celălallt, dar foarte aproape datorită scrisorilor și gândurilor îngemănate, Milton și Tessie își deapănă separat povestea de dragoste până când tânăra îi spune Desdemonei că nu se poate căsători cu preotul Mike pentru că îl iubește pe Milton. Deși complotase ani de-a rândul împotriva căsătoriei celor doi verișori, Desdemona își înfrânge durerea, îi dă binecuvântarea nepoatei, iar din dragostea celor doi tineri se ivesc pe lume Capitolul Unsprezece, primul născut, și Calliope Elena Stephanides, o fetiță de o frumusețe stângace și extravagantă, care îl udă pe părintele Mike la botez drept în față, spre amuzamentul invitaților care nu întreabă de ce jetul țâșnise în sus în loc să se curgă în jos pe piciorușele încreștinatei.
Cu creier mascullin și corp de fetiță, Callie parcurge etapele copilăriei sub aripa protectoare a fratelui mai mare, se împrietenește cu fete de vârste apropiate și abia la puberbate, când încep să tropăie hormonii, începe să se întrebe de ce corpul ei nu se dezvoltă asemenea colegelor adolescente. Mutată în cartierul Middlesex din Detroit după ce Milton, un prosper om de afaceri, a cumpărat o casă ciudată, dar încăpătoare, pentru bunicii, părinții și copiii Stephanides, cuminte și isteață, Callie se descurcă cum poate până la paisprezece ani, când un accident rutier stupid îi întoare viața cu susul în jos. Rănită și inconștientă, trasportată de prieteni la Spitalul de urgențe de lângă Petoskey, Michigan, Callie este consultată de un alt medic nu de medicul de familie Nishan Philobosian, care în 1974 avea optzeci și opt de ani, și află, cu stupoare, că este băiat.
Trimis la Clinica de Disfuncții Sexuale din New York, examinat de celebrul savant Peter Luce, considerat cel mai mare expert pe plan mondial în hermafroditism uman, și sfătuit să se opereze, Cal Stephanides, născut Callie, refuză să devină un caz interesant pentru știință și fuge de acasă. Singur printre străini, adolescentul hoinărește dintr-un oraș în altul și trece printr-o serie de experiențe traumatizante care îl maturizează forțat, obligându-l să înțeleagă cine este și ce își dorește de la viață. Paradoxal, după ce este bătut cu bestialitate într-un parc, apoi devine exponat într-un club exclusivist unde va fi și arestat în urma unei razii a poliției, se întoarce acasă, în Middlesex, și este primit cu brațele deschise de toți Stephanides rămași în viață.
Știind prea bine, din experiența proprie, că este considerat un monstru, Cal continuă să studieze, apoi să muncească, ba chiar să se îndrăgostească, dar nu ca bărbat, ci ca hermafrodit, un om suferind de o anomalie genetică foarte rară. Drama lui Cal, născută Callie, foarte bine surprinsă de Jeffrey Eugenides, care se folosește legendele din mitologia greacă și de celelalte personaje pentru a explica cum se transmite gena și de ce apare hermafroditismul, este că știința oferă explicații și soluții, dar nu poate salva un om nici de el însuși, nici de judecata, uneori nedreaptă, a semenilor copleșiți de emoții sau fenomene de neînțeles, care înfricoșează.
„Unii oameni moștenesc case, alții moștenesc picturi sau arcușuri de vioară superasigurate. Iar alții primesc o piesă de mobilier japonez Tansu sau alt nume celebru. Eu am primit o genă recesivă pe al cincilea cromozom și niște bijuterii de familie într-adevăr rare.” (Jeffrey Eugenides, Middlesex, p.499)
Magda Lungu, 31 august 2019
Jeffrey Eugenides – Middlesex
Editura Polirom, 2014, 660 pagini
Traducere din limba engleză de Alexandra Coliban
Colecția «TOP 10+», Editura POLIROM
