⧫ Middlesex
Născut Callie și renăscut Cal, hermafroditul american considerat un monstru de norocoșii care nu au primit, în dar, la apariția lor pe lume, o genă în plus, este esența unui roman straniu în care știința se confruntă cu provocările lansate de iubirile interzise ale altor generații. Trecut de patruzeci de ani, mult mai puternic decât ar fi crezut că este și îndrăgostit de o femeie blândă și înțelegătoare, Cal își va deschide sufletul și, destăinuind-se, va retrăi o poveste incredibilă începută de bunici în Grecia, continuată de părinți în America și rescrisă de el, adolescentul hotărât să-și trăiască viața după propriile reguli.
Frate și soră, bunicii Desdemona și Eleutherios sau Lefty, pe scurt, ajunși la vârsta primei iubiri, au refuzat avansurile altor tineri și s-au îndrăgostit unul de altul. Idila lor adolescentină începută în satul Smirna din Grecia anilor 1900 va fi ascunsă familiei și reinventată pe vaporul cu care cei doi au fost nevoiți să fugă în America după ce satul a fost ars de răscoală până la temelii. Prea tineri pentru a se împotrivi unei atracții reciproce irezistibile, Desdemona și Lefty au înscenat pe vapor o primă întâlnire la care au avut martori toți pasagerii încântați să asiste la falsul debut al unei prime iubiri ca în filme urmat de o căsătorie, tot pe vapor, dar, de această dată, cât se poate de reală. Ajunși în America, Desdemona și Lefty vor locui în casa verișoarei lor ca un cuplu de tineri însurăței și vor avea un băiat, Miltiades, și o fată.
Fară nicio legătură cu iubirea incestuasă a bunicilor, Milltiades alintat Milton, primul născut al Desdemonei, se va îndrăgosti de verișoara Tessie și va trăi propria lui poveste de dragoste în care genele predominante ale celor două generații înrudite se vor amesteca inegal și își vor cere tributul. Copilul iubirii dintre Milton și Tessie, Calliope, crescut de bunici și părinți ca o fetiță specială, va descoperi, la anii pubertății, că este total diferită de orice alt copil de vârsta ei. Din dorința de a-și liniști mama, Callie nu va insista să afle de ce nu se dezvoltă ca adolescentă, iar părerea specialistului în disfuncții genetice, cerută de părinți la insistențele medicului de familie și bazată pe informații care s-au dovedit a fi false, o vor umple de spaime și o vor detemina să fugă de acasă. Simțindu-se băiat deși fusese crescută ca o fată și i se sugerase să accepte o operație corectivă urmată de un tratament hormonal, Callie își va lua în mâini propriul destin și va încerca să trăiască după propriile reguli.
Este foarte interesant de urmărit în roman cât de rapid și de rațional a ales știința o soluție unică, extemă, nu neapărat greșită, dar incompletă și incompatibilă cu trăirile și dorințele unui personaj la început de viață, bulversat de avalanșa noilor descoperiri și incapabil de a convinge adulții că drumul lui nu corespunde alegerilor lor. Transformarea din Callie în Cal și maturizarea tânărului dispus să înțeleagă și să accepte ce i se întâmplă este un drum lung și greu de-a lungul căruia oamenii și întâmplările își vor pune amprenta asupra caracterului personajului principal rănind fără milă sau, dimpotrivă, vindecând cu tandrețe, modelând pas cu pas și an după an, o personalitate fragilă, copleșită de o moștenirea lăsată de un trecut care nu mai putea fi schimbat. Întors din California, în casa părinților din Middlesex, pentru a-și conduce tatăl pe ultimul drum, Cal va asculta cu răbdare destăinuirile bunicii și va găsi printre amintirile Desdemonei explicațiile atât de necesare înțelegerii dualității căpătate de la naștere, un stigmant pentru care a avut atât de mult de suferit.
După moartea tatălui Milton și liniștit de mărturisirile bunicii, Cal, împăcat cu trecutul și cu ceva speranțe de viitor, își va continua viața și studiile, va deveni diplomat și va locui în Berlin ferindu-se de orice legătură amoroasă care ar fi avut nevoie de explicații multiple și amănunțite. Ajuns la patruzeci de ani, Cal Stephanides o va întâlni pe Julie Kikuchi, iar sentimentele stârnite de tânăra care i-a amintit de prima și singura lui dragoste, adolescentină, pentru o fată, îl vor determina să încerce, măcar să încerce, să se apropie de o ființă umană dispusă să asculte și să accepte o poveste stranie începută cu două generații în urmă. Fără sfârșit pentru că autoarea nu ne dă de înțeles că Julie și Cal vor rămâne împreună, romanul destăinuirilor unui hermafrodit american născut în țara de legendă a Minotaurului este o înfruntare între știința cea logică și dragostea care are altfel de reguli. Puse față în față, raționalul de gheață și nevoia umană de a te ști iubit pentru ceea ce ești, indiferent ce ești, se cam bat în cap. Iar acesta este punctul de plecare al unui roman stratificat care explorează interiorul greu de pătruns și infinit mai greu de explicat al mereu surprinzătoarei ființe umane.
„Unii oameni moștenesc case, alții moștenesc picturi sau arcușuri de vioară superasigurate. Iar alții primesc o piesă de mobilier japonez Tansu sau alt nume celebru. Eu am primit o genă recesivă pe al cincilea cromozom și niște bijuterii de familie într-adevăr rare.” (Jeffrey Eugenides, Middlesex, p.499)
Magda Lungu, 31 august 2019
Jeffrey Eugenides – ”Middlesex”
Editura Polirom, 2014, 660 pagini
Traducere din limba engleză: Alexandra Coliban
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu