⧫ Provizorat
În România anilor 1970, în care un ochi imens supraveghea orice mișcare, Letiția Branea, căsătorită Arcan, o tânără scriitoare talentată, dar speriată de cenzură și de fantomele trecutului, încearcă să scape de dezamăgirea unei cariere eșuate și de nefericirea unei căsnicii ratate în brațele ambițiosului său coleg de serviciu, Sorin Olaru. Începută cu pași mici, șovăielnici, și continuată cu poticneli, povestea de dragoste dintre Letiția și Sorin devine, zi după zi, din ce în ce mai apăsătoare.
După o copilărie petrecută în preajma celebrilor frați Branea, unchiul Ion, fost secretar de stat în guvernul generalului Antonescu, și tata Victor, fost deținut politic, Letiția s-a căsătorit cu profesorul Petru Arcan, uimită că universitarul, de puțin timp divorțat de Manuela, a ales-o tocmai pe ea din roiul de studente care nu-l slăbeau nicio clipă. Dornică de afecțiune, încredere și stabilitate, Letiția Arcan și-a văzut toate așteptările spulberate în clipa în care Petru, șicanat de colegi și amânat la nesfârșit cu viza de ieșire din țară, a cedat și a început să-i reproșeze trecutul politic al fraților Branea. Rănită de vorbele grele ale soțului, care au acuzat-o pe nedrept de greșelile altora, Letiția s-a simțit umilită și a căutat în altă parte susținerea și atenția de care nu s-a putut bucura acasă.
Tânăr, generos, sensibil și ambițios, aflat la limita dintre dezgust și complicitate cu sistemul, Sorin Olaru s-a simțit măgulit de interesul nedisimulat al talentatei doamne Arcan, care îi zâmbea cu bunăvoință ori de cțte ori se întâlneau pe holurile Clădirii în care lucrau amândoi. Mai joacă, mai în serios, zâmbetele largi ale celor doi colegi de serviciu au fost urmate de priviri dezmierdătoare și atingeri întâmplătoare, apoi de povestea de dragoste pe furate, ascunsă de soț și de ochii lumii în garsoniera lui Florinel din Militari. Îndrăgostită de Sorin, dar recunoscutoare lui Petru pentru serviciul obținut în urma recomandărilor sale, Letiția trăiește doar pe jumătate, nehotărâtă pe cine să aleagă dintre cei doi bărbați. La fel de nehotărâtă este și pe plan profesional. Deși scrie un roman, nu își propune o zi în care să-l finalizeze, iar pentru articolașele literare publicate preferă în locul numelui real,un pseudonim, Lelia Arcașu.
La fel de ezitant ca Letiția, Sorin Olaru bâjbâie și el prin viață, în semiîntunericul în care a fost aruncat fără voie, chiar din copilărie. Venit pe lume din iubirea antipaticului Vasi Stamatiu cu Sorana, verișoara lui Nelly Olaru și soția ofițerului politic Iulian Iovănescu, băiețelul cu ochi albaștri a fost botezat Corneliu Vasile, după numele celor doi martiri legionari, Corneliu Codreanu și Vasile Marin. Lăsat de mamă în grija familiei Nelly și Virgil Olaru, în ziua în care Sorana a fost arestată, pruncul Corneliu Vasile a fost rebotezat Sorin și adoptat cât s-a putut de repede de familia Olaru, cu ajutorul influentului Iulian Iovănescu. Strigat de nenumărate ori cu noul nume, Sorin Olaru premiantul a uitat ziua în care și-a piedut mama și a primit în dar o altă viață, dar s-a îmbolnăvit de o anxietate cronică pe care n-a vindecat-o nici noua sa familie, nici medicina, nici draga de Letiția douăzeci de ani mai târziu.
Singurul care pare că știe ce vrea, doar că nu reușeșet să obțină, este Petru Arcan. Deloc interesat de provizoratul profesional și amoros al nevestei, universitarul Petru Arcan se zbate să își termine doctoratul și să plece din România, pentru a se putea bucura pe deplin de o catedră la o universitate din străinătate. După o ieșire de câteva luni în China, întors acasă, dar rămas în așteptarea unei numiri care întârzia să apară, Petru Arcan și-a făcut din Bachus un prieten de nedespărțit și a ajuns la concluzia că timpul trece mai ușor atunci când plutești în aburii alcoolului. Dezgustată de noua pasiune a domnului soț și însărcinată în câteva săptămâni cu copilul amantului Sorin, Letiția începe să se întrebe dacă tot provizoratul în care se complace nu o va aduce în situația de a-și pierde mințile. Destul de tânără pentru a visa la un viitor mai bun decât prezentul, Letiția Arcan se desparte de Sorin Olaru, nutrind speranța că un accident o va ajuta să lepede sarcina nedorită.
”Tot ce mi se întâmplă, de ani de zile, a devenit un pretext ca să ne șușotim, în garsoniera împrumutată, la telefonul public din fața Clădirii, uitându-mă în jur să nu mă vadă cineva cunoscut, ori la telefonul de acasă, atunci când Petru e plecat. Nu mai știu nici eu când mă prefac, când spun adevărul.” (Gabriela Adameșteanu, Provizorat, p.69)
Magda Lungu, 16 decembrie 2022
Gabriela Adameșteanu – „Provizorat”
Editura Polirom, 2020, 440 pagini
Colecția «TOP 10+», Editura POLIROM
