⧫ Garoafe la bordel
Picanterii televizorale nocturne care devin sursă de inspirație pentru o nouă emisiune, o dezbatere inflamată a cursanților invitați la un seminar despre aplicarea eurocerințelor în agroindustrie, o farsă cazonă în timpul vizitei la o unitate militară a unui grup internațional de experți, loteria vertjului, salata romgleză cea de toate zilele care, consumată în exces, produce obrinteală neuronală și nedumeririle căpeteniilor de suporteri, care sunt luate la rost de mai-marii fotbalului autohton, sunt doar câteva din sursele de amuzament ale acestui volum menit să smulgă hohote, să provoace surâsuri sau, în cel mai fericit caz, să ridice semne de întrebare.
Știindu-l pasionat de prestația juriului și de entorsele de exprimare ale concurentelor unui show televizat, redactorul-șef al unei publicații pentru care Ionuț Rovența scria cronică TV, a venit cu o idee nai degrabă uluitoare decât sclipitoare. Păstrând formatul deja consacrat al show-lui urmărit de Rovența, Laurențiu Trestior s-a gândit la o emisiune-concurs cu scriitori, în care, în prezența unui juriu format din trei persoane, cei șapte invitați urmau să fie puși în tot felul de situații inedite, spre amuzamentul spectatorilor din platou și a telespectatorilor așezați comod pe canapeaua de acasă. Imposibil de convins să se răzgândească, Trestior, secondat de coordonatorul de programe Petru Horvath, lansează pe sticlă episodul pilot, în care patru scriitori și trei scriitoare se iau la întrecere pentru a câștiga marele premiu, alcătuit dintr-un cec în valoare de 25.000 de lei și publicarea unui singur manuscris, la alegere, din cele aflate în așteptare. Încântați de premiul pus la bătaie de organizatori, dar fără nici cea mai vagă idee despre ce va urma, invitații sunt puși să compună în cinci minute, un acrostih pornind de la prenumele propriu, iar în timp ce proba decurge cu poticneli și pauze de publicitate, camera de pe masa juraților, lăsată pornită de operatorul care plecase să-și ia apă sau cafea, înregistrează un episod neliterar, în care doi dintre cei trei membri ai juriului se încălzesc cu săruturi din ce în ce mai pasionale.
Hotărât să respecte normativele stabilite de Uniunea Europeană, Marin Gârjoabă din satul Spârchița a început să participe, la început cu sfială, apoi plictisit de atâta insistență, dar consecvent, la seminariile, cursurile și simpozioanele la care era invitat de fel de fel de organizatori hotărâți să-i învețe pe țărani cum să solicite fonduri sau să-și încropească un plan de afaceri. Împins de la spate de nevastă-sa și profund nemulțumit că s-a născut în epoca schimbărilor prea rapide, Gârjoabă ascultă cu răbdare prelegerile experților, se scarpină în cap atunci când nu înțelege termenii tehnici sau întrebările savante ale colegilor, ia notițe, dezbate problemele întâmpinate pe parcurs, după care se întoarce acasă, la Spârchița, în satul său natal înțepenit în timp, în care nu se întâmplă nimic. Iar dacă viitorul fermier Marin Gârjoabă vrea să învețe și este deschis la noutate, locotenent-colonelul Clement Lilian Chișleag, comandant de unitatate, este total împotriva militarilor cu termen redus, viitori studenți, majoritatea la filologie, care-i făceau zile fripte cu aerele lor de intelectuali în devenire și pe care nu reușea să-i cumințească indiferent de cât de mult îi plimba prin iadul umilințelor. Îndărătnici și cu mintea brici, TR-iștii află de vizita unui grup de experți trimis de Minister și pun la cale o farsă cazonă, care îi spulberă comandantului visul de a fi avansat general.
Dat afară din redacția postului tv la la lucra pentru că i s-a făcut rău în platou și a fost filmat în timp ce își pusese hodoronc-tronc capul pe masă, Marius Romero, autorul savuroaselor texte din Absoluft a început să primească invitații peste invitații de la realizatori și producători de la diferite posturi TV, care nutreau în secret speranța că fostul angajat va putea fi din nou filmat în timp ul unui vertij. Peste măsură de obosit după o perioadă în care a avut un program infernal, mirat, dar nu din cale-afară, Romano a acceptat să participe la emisiuni ca invitat, începând să câștige chiat mai mulți bani decât atunci când era angajat ca realizator de emisiuni. Paradoxal, a fost din nou invitat la postul TV care l-a concediat, iar leșinul, nu vertijul, din care și-a revenit după trei ore, l-a ajutat nesperat, neetic și paroxal să-și recapete locul de muncă. La fel de pararoxală este și prima zi de muncă a absolventului de management Alin Dumitriu, care, după o întâlnire cu staff-ul și două ședințe cu colegii, în care toți anagajații prezenți în firmă i-au pus creierul la grea încercare cu limbajul lor aiuritor, o romgleză delirantă ca un vinil zgâriat pe care acul gramofonul nu reușeșete să-l citească, redând iar și iar, la nesfârșit, ultimul vers, se duce la primul ghișeu al micului oficiu poștal din centru, unde-și scrie demisia.
Urmează Smirdanul și Bulbucul, istorioara căpeteniilor de suporteri, care sunt luate la rost de mai-marii fotbalului autohton pentru că provoacă prea multă violență pe stadioane, Șapticemie, în care Gabriel, un tânăr de treizeci și patru de ani, este convins că destinul său este guvernat de cifra 7, Filoclub-ul studentelor care transformă garsonierele văduvelor din bloc în bordel de lux, în care clienții au parte, contra cost, nu doar de plăceri ale trupului, ci și de conversații adânci sau de dezbateri care înlăturau dilemele culturale, și alte trei povestiri, la fel de inedite și de efervescente, de parcă ar fi fost scrise dintr-o suflare. Desprinse din viața de zi cu zi, deși unele par de domeniul fantasticului, toate cele unsprezece povestiri satirico-umoristice ale acestui volum conving cititorul că în România, indiferent de veacul sau de locul în care te-ai născut, n-ai timp să te plictisești.
„Bârfa era sosul dens al vieții lor de zi cu zi, curgând leneș printre câteva repere inconturnabile: cafeluța de la zece, compotul de după prânz, calupul de seriale de după-amiază și știrile serii. Astăzi ca și ieri, mâine ca și azi.” (Radu Paraschivescu, Garoafe la bordel, p.203)
Magda Lungu, 08 decembrie 2023
Radu Paraschivescu – Garoafe la bordel
Editura Humanitas, 2023, 328 pagini
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu