⧫ Maestrul și Margareta
În Moscova anilor 1930, în care magicianul Woland și suita sa ciudată, un motan negru de dimensiuni înspăimântătoare și un bărbat roșcat, deșirat, cu mustăcioară și un pince-nez cu o lentilă lipsă, își fac de cap, înnebunind moscoviții cu trucurile lor aiuritoare, autorul unui roman monumental despre viața și moarte lui Yesua Ha-Nozri, cunoscut mai târziu sub numele de Iisus din Nazaret, trăiește din amintirile primei iubiri cu Margareta, femeia care l-a încurajat în tinerețe să scrie, dar care a dispărut fără urmă după ce prozatorul și-a ars manuscrisul, fiind internat ulterior, pentru o lungă perioadă, într-un sanatoriu de boli mintale.
Sosit în oraș pe neașteptate și necunoscut în lumea artelor, profesorul Woland îi ia mințile directorului Teatrului de varietăți, făcându-l să creadă că a semnat un contract cu trupa de magie pentru șapte spectacole. Pus în fața unui fapt împlinit și tulburat de tragedia fostului coleg de apartament, răposatul Berlioz, care își pierduse capul în ziua precedentă, într-un accident sinistru, prezis de același magician odios, nefericitul director Steopa Lihodeev pune la punct detaliile neverosimilului contrat, ajutându-l în acest fel pe Woland să dea buzna în viața și în mințile locuitorilor Moscovei. Profesionist desăvârșit, amestecând cu pricepere arta teatrală cu iluzia, magicianul satanic prezintă pe scenă numere grandioase, cu decoruri de mari dimensiuni, personalizate, și cu trucuri spectaculoase, care nu numai că-i lasă pe moscoviți cu gura căscată, dar le induce o stare anormală, un fel de psihoză în masă, în care victimele spectacolelor de magie experimenteză halucinații, dedublări de personalitate și amnezie temporară.
Două dintre victimele magicianului nebun sunt Margareta și comperul Georges Bengalski. Supărat că Bengalski se tot amestecă în vorbă și-i strică repezentațiile cu comentarii ironice sau sarcastice, Woland, ajutat de motanul uriaș Behemoth și de deșiratul roșcovan, îi smulge comperului capul de pe gâtul durduliu, spre stupefacția celor două mii cinci sute de spectatori care încep să țipe isteric până când capul este pus de motan înapoi pe umerii omului, cu aceeași dezinvoltură cu care a fost luat. Confuz în cele câteva minute în care a fost descăpățânat și recăpățânat de magul satanic, Bengalski suferă un șoc după ce este expediat de pe scenă și este internat în sanatoriul de boli mintale în care un maestru necunoscut, fostul iubit al Margaretei, visa la cea mai amarnică noapte din viața sa. Îndrăgostit în tinerețe de femeia altui bărbat, maestrul fusese părăsit fără nicio explicație de Margareta după ce dăduse foc manuscrisului la care lucra.
Prozator pasionat de viața și moartea lui Yesua Ha-Nozri, cunoscut mai târziu sub numele de Iisus din Nazaret, maestrul aproape că terminase romanul la care lucra, dar nu era foarte mulțumit de sfârșitul poveștii. Cu toate acestea, și-a încercat norocul la o editură care l-a refuzat politicos din cauza subiectului religios, explicându-i, pe ocolite, că redacția are portofoliul plin pentru următorii doi ani. Dezamăgit de adevărut ascuns meșteșugit în spatele unor cuvinte mincinoase, maestrul a dat foc manuscrisului la care lucrase cât timp fusese iubitul Margaretei, iar după dispariția neașteptată a femeii, s-a smintit. Prezentă în sala de spectacole a Teatrului de varietăți, Margareta a căzut în plasa magului Woland, a roșcatului Fagot și a motanului Behemoth, care au convins-o că locul ei nu este lângă soț, ci lângă maestrul prozator, la care poate ajunge dacă și numai renunță la cele lumești și se transformă în vrăjitoare.
Mult mai bătrân decât pare, contemporan cu Yesua Ha-Nozri și cu Pilat din Pont, Woland are și el o variantă a celor întâmplate în grădina Ghetsimani de la poalele Dealului Măslinilor, locul în care Iuda l-a vândut pe Fiul Domnului pentru un pumn de arginți. Satană pentru locuitorii Moscovei primei jumătăți a secolului XX, pe care îi pedepsește năucindu--i și dând foc teatrului, magul devine onorabil atunci când literații Berlioz și Bezdomnîi discută de Săptămâna Patimilor și recunoaște că Iisus s-a născut, a trăit, a propovăduit, a fost trădat de Iuda Iscarioteanul și a murit răstignit, după o judecată pe care guvernatorul Ponțiu Pilat, al cincilea pprocurator al Iudeii, nu și-a iertat-o niciodată. Ba mai mult decât atât, la câțiva ani după haosul produs în Moscova, magul le lasă Maestrului și Margaretei bucuria de a fi împreună. Doar că, într-o altă lume, nepământeană.
Luând în colimator, cu ironie și cu mult umor, goana femeilor după rochii și pantofi de lux, lipsa de scupule a bărbaților disperați după bani căzuți din cer sau câștigați ușor, lăcomia administratorilor de blocuri, care schimbă chiriașii după bunul lor plac, reticența editurilor de a publica manuscrise în care sunt incluse capitole cu teme religioase, fascinația supranaturalului care sucește mințile oamenilor, infidelitățile conjugale și multe altele, Bulgakov reușește în această capodoperă de roman să deschidă fototeca societății moscovite de la începutul secolului al XX-lea și să ne invite s-o admirăm
„Dragostea răsărise în calea noastră, așa cum din pământ răsare într-o ulicioară un ucigaș - ne lovi pe amândoi deodată! Astfel lovește fulgerul, și tot așa pumnalul!” (Mihail Bulgakov, Maestrul și Margareta, p.170)
Magda Lungu, 04 august 2019
Mihail Bulgakov – Maestrul și Margareta
Editura Polirom, 2014, 492 pagini
Traducere din limba rusă de Natalia Radovici
Colecția «TOP 10+», Editura POLIROM
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu