⧫ La drum cu mătușă-mea
Apărută pe neașteptate la înmormântarea surorii mai mari, după o absență de mai bine de o jumătate de secol din viața familiei Pulling, nonconformista mătușă Augusta, o femeie de șaptezeci și cinci de ani, îi întoarce cu susul în jos viața nepotului, un bărbat trecut de cincizeci de ani, necăsătorit și ieșit la pensie cu doi ani în urmă. Fost director de Bancă, tipicar și lipsit de imaginație, dar fermecat de personalitatea mătușii, nepotul este antrenat de septuagenara Augusta într-o serie de călătorii aventuroase, în care se va întâlni cu personaje inedite și cu poveștile lor uluitoare și la capătul cărora va afla secretul cel mai bine păzit al propriei familii.
Deși surori, Augusta și mama fostului director de Bancă, Henry Pulling, nici nu s-au vizitat prea des, nici nu și-au scris săptămânal după s-a născut băiatul. Autoritară și puritană, mama lui Henry n-a suportat libertinismul surorii cu unsprezece ani mai tânără și a ținut-o departe de copil, iar soțul, tatăl lui Henry, nu a avut nimic împotrivă. Cu urna din oțel negru în brațe, primită după ceremonia de incinerare, și cu mătușa pe care nu a văzut-o ani de zile, alături, Henry nu a putut să nu remarce diferența colosală dintre temperamentele și caracterele celor două surori. Spontană și dezinvoltă, deși îmbrăcată într-o ținută regală, mătușa Augusta l-a cucerit imediat prin felul direct în care i s-a adresat, sărind de la un subiect la altul cu viteza cu care ar fi sărit un copil coarda. Imediat după ceremonie, ghicind că nepotul n-ar vrea să se întoarcă într-o casă goală, l-a invitat să o însoțească la ea acasă.
Situat într-un cartier marginaș al orașului, deasupra unui local zgomotos, apartamentul mătușii Augusta, înzorzonat cu obiecte de un gust îndoielnic, i-a stârnit imediat nepotului o groaznică durere de cap, iar apariția valetului negru l-a șocat de-a binelea. Atletic și de vârstă mijlocie, încins cu un șorț dungat, Wordsworth a îndeplinit imediat dorințele mătușii, le-a servit celor doi două whisky-uri, dar felul în care i s-a adresat stăpânei a dat de înțeles că relația dintre cei doi depășește granița strict profesională. Prea obosit să-și bată capul cu viața personală a Augustei, Henry și-a scurtat cât a putut de mult vizita și a plecat spre casă, nu înainte de a se întoarce din drum pentru a-și recupera urna cu cenușa maică-sii, uitată din greșeală în bucătărie.
La câteva zile după vizita în apartamentul mătușii, la ușă i-a sunat poliția, care i-a cerut urna. Șocat de cererea polițiștilor și inocent ca un prunc, fostul director de Bancă predă urna poliției, iar peste doar câteva zile află că Wordsworth scosese aproape toată cenușa, iar în locul ei pusese canabis, după care, căutat și el de poliție, fugise de-acasă. Nedumerit, Henry i-a cerut explicații mătușii. Senină de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, mătușa Augusta i-a răspus că nu se poate lipsi de Wordsworth, drept pentru care l-a invitat să o însoțească, pe bani ei, într-o vacanță la Istanbul, unde credea că s-ar fi putut ascunde. În clipa în care Henry a acceptat să plece de-acasă la drum cu mătușă-sa, a început aventura.
Fostă dansatoare, cu un farmec aparte și o eleganță care stârnea gelozii, amestecată de tânără în fel de fel de afaceri dubioase și posesoarea unei averi imense, mătușa Augusta și-a plimbat nepotul prin două capitale și o țară mică din America de Sud, dar nu pentru a-l găsi pe Wordsworth, așa cum l-a lăsat pe Henry să creadă, ci pentru a da de urma unui fost iubit, domnul Visconti, un om de afaceri urmărit internațional pentru trafic cu obiecte de artă. Expertă în a câștiga încrederea celor pe care-i cumpăra cu bani sau îi salva de falimente, mătușa Augusta cunoștea oameni din toate categoriile sociale, de la papi la bandiți, și îl arată lui Henry, pe viu, o lume pestriță, care îl sperie și-l atrage, deopotrivă. Trecând în câteva luni, alături de mătușă-sa, prin aventuri la care nici n-a visat în cei cincizeci de ani în care s-a mulțumit cu o existență anostă, Henry începe să dea de gustul unei altfel de vieți. La timp pentru a afla secretul bine păzit al familiei Pulling.
Psihologic, polițist și de aventuri, romanul La drum cu mătușă-mea, deși pare, în primele capitole, că ar urmări destinul mătușii Augusta, din momentul desprinderii de familie și până în ziua înmormântării surorii mai mari, urmărește, de fapt, descoperirea identității celei care l-a născut pe Henry, a mamei lui adevărate. Aproape de sfârșit, misterul este elucidat, dar până acolo,povestea este savuroasă, condimentată cu umor din plin și suspans.
„Loialitatea față de o persoană atrage în mod inevitabil o acceptare a tuturor imperfecțiunilor sale, până și a spiritului de șicană, care nu-I lipseau mătușiii mele. Mă întrebam dacă nu cumva folosise și cecuri false sau chiar spărsese o bancă, iar gândul acesta mă făcea să zâmbesc...” (Graham Greene, La drum cu mătușă-mea, p.241)
Magda Lungu, 19 aprilie 2019
Graham Greene – La drum cu mătușă-mea
Editura Polirom, 2013, 368 pagini
Traducere din limba engleză de Petre Solomon
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu