⧫ Iubita mea, Sputnik
Trezit din somn, în miez de noapte, de un telefon primit din insulele grecești care l-a anunțat că fosta sa colegă de facultate a dispărut fără urmă, profesorulul K pornește pe urmele prietenei sale. Romantică incurabilă și neștiutoare, Sumire plecase într-o excursie prin țările Europei împreună cu noua sa patroană, Miu, pe care o cunoscuse la o nuntă și de care se îndrăgostise fulgerător. Știind că Sumire nu ar fi renunțat niciodată la prima iubire, profesorul încearcă se dezlege misterul dispariției, dar câteva întâmplări stranii și inexplicabile îl poartă către o lume paralelă în care accesul nu-i este, deocamdată, permis
Cu doi ani mare decât Sumire și coleg cu ea la secția de literatură a unei facultăți particulare foarte la modă din Tokio, K s-a îndrăgostit de fata veselă, vorbăreață, aiurită și fumătoare după ce el a absolvit facultatea, iar ea a renunțat la cursuri, dorindu-și să devină scriitoare. La fel de pasionați de cărțile vechi sau rare, cei doi tineri au început să se vadă mai des, să discute despre absolut orice, să citească cu mare plăcere o zi întreagă într-o bibliotecă sau să scotocească anticariatele din oraș. Născut în Tokio, în cartierul Suginami, dar crescut în orașul Tsudanua, din prefectura Chiba, K mai avea o soră care preferase Dreptul în loc să stea să citească romane. Cu o mamă care iubea din tot sufletul poezia tradițională, publica versuri și participa la recitaluri, și un tată inginer într-un laborator de cercetări al unei companii de produse alimentare, K n-a avut nicio opreliște din partea părinților atunci când le-a spus că-și dorește să dea examen la o facultate umanistă și să locuiască singur, într-o cămăruță închiriată.
Orfană de mamă de la doi ani, Sumire a fost crescută de tatăl ei în Chigasaki, într-o casă aproape de țărmul mării. Medic stomatolog de profesie și un bărbat excepțional de frumos, tatăl lui Sumire s-a recăsătorit când fetița a împlinit șase ani, iar doi ani mai târziu i s-a născut un fiu. Foarte îndrăgită de mama vitegă, Sumire a câștigat un aliat care nu a certat-o când a renunțat la facultate, dimpotrivă, a insistat și l-a convins pe medicul stomatolog să-i dea o sumă de bani, periodic, până la împlinirea vârstei de douăcezu și opt de ani. Eliberată astfel de grijile zilei de mâine, tânăra a început să scrie și să se întâlnească din ce în ce mai des cu K până când a cunoscut-o pe Miu. Invitate de gazdă la același banchet nupțial, Miu și Sumire și-au încrucișat privirile atunci când medicul stomatolog și-a făcut apariția. Plăcut impresionată de spontaneitatea lui Sumire, Miu i-a oferit un loc de muncă la firma ei de importuri. Mai mult din curiozitate decât din nevoia unei slujbe plătite, Sumire a acceptat să lucreze ca secretară mai ales că Miu i-a oferit șansa de a învăța două limbi străine, italiana și engleza.
Isteață și muncitoare, Sumire s-a adaptat rapid cerințelor patroanei și drept răsplată, a fost invitată într-o excursie în doi, în Italia, apoi în Grecia. Îndrăgostită fulgerător din seara banchetului de femeia cu șaptesprezece ani mai mare, Sumire a încercat să-i spună prietenului ei, profesorul, că simte ceva care o tulbură, dar tânărul, neplăcut surprins ca orice bărbat refuzat, a evitat subiectul. Abia în noaptea în care a sunat telefonul și a aflat de la Miu că Sumire a dispărut ca un fum, K a început să pună lucrurile cap la cap. Fără a sta prea mult pe gânduri, mai ales că era în vacanța de vară, profesorul a plecat imediat în insulele grecești, disperat să afle toate amănuntele poveștii de dragoste pe care nu a avut răbdare să le asculte. Născută într-o familie înstărită și educată la o școală de maici, Miu a avut de mică înclinații artistice. Talentată la pian, după terminarea școlii a început să studieze muzica și să cânte, dar oricât de mult se străduia, simțea că îi lipsește ceva.
Într-o vacanță de vară, invitată de tatăl său să-l însoțească într-un orășel elvețian de la granița cu Franța a avut o experiență atât de neplăcută și de stranie, încât a albit pe loc, a renunțat la pian și la orice fel de apropiere intimă cu o altă persoană, femeie sau bărbat. Căsătorită cu un bun prieten din copilărie care nu a forțat nimic, ci a acceptat să fie doar prieten, nu și iubitul femeii cu care urma să-și împartă viața, Miu și-ar fi dorit să împărtășească sentimentele lui Sumire, numai că în timp ce mintea și sufletul tânjeau după apropiere și tandrețe, corpul traumatizat de amintirea vacanței elvețiene le refuza cu încăpățânare. Din ce mai insistentă, apoi, după o discuție lămuritoare, supărată că nu va putea fi niciodată iubita lui Miu, Sumire a dispărut de parcă s-ar fi evaporat, lăsând în urmă cel puțin doi oameni năuciți și mult mai singuri decât atunci când Sumire le umplea viața cu veselia și poveștile ei.
Scurt, dens și intens, Iubita mea, Sputnik este romanul singurătății pentru că cele trei personaje peincipale, Miu, K și Sumire, deși au fost înconjurate de prieteni sau familie, cu care ar fi putut să dezvolte, în timp, o relație de prietenie sau de iubire, au ales să se îndepărteze de cei apropiați. Miu se dezvoltă normal până la vârsta de șaptesprezece ani după care are o experiență stranie și neplăcută, care o marchează pe viață, transformând-o într-o femeie care respinge intimitatea. K este pasionat de literatură și, refuzat de Sumire, deși are aventuri pasagere cu alte femei, nu-și dorește o parteneră constant. Iar Sumire, îndrăgostită de o femeie cu șaisprezece ani mai mare, refuză să înțeleagă că nu poate fi împreună cu Miu și renunță la lumea pământeană, încercând să-și întâlnească iubita într-o altă dimensiune. Sunt foarte interesant de urmărit, de-a lungul romanului, pasajele în care autorul, prin vocea celor trei personaje, vorbește de singurătate și refuzul celor din jur de a înțelege fiecare om este unic și liber să aleagă dacă-și dorește sau nu să își împartă viața cu altcineva.
„Indiferent de ce este vorba, întotdeauna lucrurile cele mai folositoare și pe care le ținem minte cel mai bine sunt cele pe care le-am aflat din propria noastră experiență, plătind noi înșine, și nu cele învățate din cărți.” (Haruki Murakami, Iubita mea, Sputnik, p.57)
Magda Lungu, 14 septembrie 2019
Haruki Murakami – Iubita mea, Sputnik
Editura Polirom, 2014, 256 pagini
Traducere din limba japoneză de Andreea Sion
Colecția «TOP 10+», Editura POLIROM
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu