⧫ Ispășire
Răsfățata familiei pentru că era cea mai mică dintre frați, chinuită de demonul scrisului și îndrăgostită de prietenul surorii mai mari, Briony Tallis interpretează realitatea greșit și lansează niște acuzații de pe urma cărora au de suferit oamenii cei mai dragi. După o viață întreagă în care a încercat să se pedepsească în fel și chip pentru grozăvia comisă în copilărie, ajunsă la bătrânețe o scriitoare de succes, Briony găsește curajul de a recunoaște că a greșit și rescrie trecutul în ultimul său roman.
Demult, în copilărie, într-o casă din Anglia secolului al nouăsprezecelea, familia Tallis își aștepta cu nerăbdare fiul cel mare, singurul care plecase de acasă și trăia în Londra. Cecilia, sora mai mare, deși terminase Cambridge-ul, s-a întors acasă după absolvire, nehotărâtă dacă să-și continue studiile sau să-și găsească un loc de muncă suficient de bine plătit încât să nu mai aibă nevoie de ajutorul părinților. Între timp, se certa și se împăca destul de des cu Robbie, băiatul menajerei, cu care era prietenă de la șapte, de dinainte de nașterea celui de-al treilea copil al familiei Tallis. Mezina, Briony, preocupată de ordine, curățenie și literatură, scrisese o piesă de teatru în cinstea vizitei fratelui mai mare și se chinuia să o pună în scenă cu ajutorul copiilor Quincey.
Rebelă și nemulțumită de nepăsarea soțului, mătușa Hermione plecase de acasă pentru o durată nedefinită, iar copiii Quincey, Lola și gemenii Pierrot și Jackson, au fost lăsați în casa Tallis până nu se știa când. Impresionată de tristețea verișorilor pistruiați, Briony a încercat să-i distribuie în Suferințele Arabellei, o piesă de treatru care ascundea și nu prea sentimentele ascunse pe care autoarea de treisprezece ani le nutrea pentru băiatul servitoarei. Părăsit de tată de la șase ani, Robbie Turner, singurul copil al menajerei Grace Turner, a surprins plăcut familia Tallis, obținând o bursă la școala locală. Prieten bun cu Cecilia și Leon, muncitor și cuminte, Robbie a primit imediat după bursă uniformă nouă, manuale școlare și promisiunea lui Jack Tallis că îl va susține indiferent de ce va dori să facă. În anul acela s-a născut Briony.
Student aidoma Ceciliei la Cambridge, cu ajutorul banilor și bunăvoinței lui Jack Tallis, Robbie Turner a absolvit facultatea cu rezultate excepționale, și-ar fi dorit să se ocupe de designul floral al grădinilor interioare, dar pentru că medicina îi făcea cu ochiul, a început să studieze, pe cont propriu, atlasele găsite în vasta bibliotecă a binefăcătorului. Invitat și el la petrecerea de bun venit a lui Leon, Robbie a încurcat biletul de dragoste scris Ceciliei cu o ciornă aruncată neglijent peste atlasul de anatomie. Bănuind că între Cecilia și Robbie este ceva mai mult decât prietenie, Briony suprinde o ceartă între cei doi amorezi, apoi citește biletul ciornă destinat Ceciliei, surprinde o mică scenă în bibliotecă și imaginația copilei care se visa scriitoare o ia razna.
Convinsă că Robbie i-a pus gând rău Ceciliei, geloasă pe el pentru că i-a refuzat sentimentele în urmă cu doi ani și profitând în noaptea petrecerii de dispariția gemenilor, Briony îl acuză pe Robbie că a violat-o pe Lola, verișoara cu doi ani mai mare. Pusă să dea o declarație la poliție, viitoarea romancieră nu se simte în stare să-și retragă acuzațiile nefondate și distruge viitorul unui tânăr nevinovat, aruncat pe nedrept în închisoare, apoi trimis pe front, spre disperarea Ceciliei și a mamei lui Robbie, Grace Turner. În ciuda anilor în care au fost despărțiți, Cecilia și Robbie rămân împreună până când războiul îi desparte pentru totdeauna. Rănit în război în timp ce Cecilia îl aștepta să se întoarcă, muncind ca infirmieră într-un spital, Robbie refuză să răspundă scrisorilor lui Briony, la fel ca Cecilia și restul membrilor familiei.
Din ce în ce mai conștientă de greșeala uriașă din copilărie, care a schimbat destinele atâtor oameni dragi, Briony se maturizează purtând în suflet o povară de care nu poate scăpă nici când pleacă de acasă, nici nici renunță la facultate și nici măcar atunci când, luând modelul Ceciliei, se angajează ca infirmieră într-un spital. În tot acest timp scrie și rescrie romanul vieții ei, conștientă că nu-l poate publica atâta timp cât ceilalți vinovați mai sunt în viață. După ce un control medical de rutină, făcut în jurul vârstei de șaptezeci de ani, îi dezvăluie o bătrânețe întunecată, amenințată de o boală cruntă, demență neurovasculară, serbată la cea de-a șaptezeci și șaptea aniversare de nepoți, strănepoți și rudele rămase în viață, în fosta casă a familiei Tallis, Briony își recunoaște crima comisă în copilărie și rescrie ultima variantă a romanului, cea în care Cecilia și Robie supraviețuiesc războiului, rămân împreună, iar ea capătă singurul lucru pe care și l-a dorit întreaga viață: iertare.
Scris din trei perspective, cea a Ceciliei, a lui Robbie și a lui Briony, pe lângă povestea tulburătoare și nedreaptă a celor doi îndrăgostiți despărțiți de o crimă și un război, ambele oribile, romanul Ispășire este conceput ca o proiecție tridimensională, în care fiecare întâmplare este descrisă din trei puncte de vedere diferite și cu amănunte diferite, care scapă privirii sau analizei celorlalți doi. Abia după ce fiecare personaj principal își deapănă povestea, toate cele trei variante, suprapuse, alcătuiesc imaginea de ansamblu a ceea ce s-a întâmplat cu adevărat, a faptului consumat.
„Singură se prinsese în capcană, singură intrase într-un labirint construit de ea însăși și era prea tânără, prea intimidată de forța autorităților, prea dornică să le fie pe plac ca să se preocupe de găsirea unei ieșiri.” (p.198)
Magda Lungu, 9 iunie 2019
Ian McEwan – Ispășire
Editura Polirom, 2014, 432 pagini
Traducere din limba engleză de Virgil Stanciu
Colecția «TOP 10+», Editura POLIROM
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu