Boris Pasternak

Doctor Jivago

Început în iarna anului 1945 și finalizat după un deceniu, romanul iubirii interzise dintre doctorul Jivago și preafrumoasa Lara va fi publicat după doi ani incredibil de lungi pentru scriitorul nominalizat de 7 ori pe lista candidaților premiului Nobel pentru Literatură. Apărut pentru prima oară în traducere italiană, și nu în original cum ar fi fost de așteptat, romanul s-a bucurat de un succes imens, dar care nu a putut opri atacurile politice din presa rusă și nici nu a împiedicat excluderea autorului din Uniunea Scriitorilor fostului URSS. Dezamăgit de reacțiile compatrioților, speriat de amenințările cu moartea și constrâns să renunțe la premiu Nobel pentru Literatură câștigat în 1958, Boris Pasternak se va refugia într-un ultim volum de versuri, Când se înseninează, pe care îl va încheia în 1959, iar în următorul an va părăsi URSS-ul plecând pentru totdeauna într-o lume mai bună.

Publicat în țara lalelelor în limba celebrului ei autor, romanul s-a bucurat în Olanda de un succes la fel de uriaș ca cel înregistrat în peninsula italiană. Înălțătoare și apăsătoare deopotrivă, povestea medicului Iuri Jivago îndrăgostit de o femeie pe care n-o va avea niciodată este povestea nescrisă a unei întregi societăți pe care Revoluția Bolșevică a fărâmițat-o în bucăți rupte anapoda. Poet și filosof, excepționalul medic disperat după adevăr și libertate individuală, un perfecționist care va încerca armonizarea profesiei cu viața personală și reconcilierea raționalului cu emoționalul luptând cu el și cu întreaga lume pentru a-și păstra nealterate moralitatea și principiile, va eșua lamentabil pe toate planurile.

Orfan de mic, Iuri Jivago va face cunoștință cu moartea într-un coșmar care îl va marca pentru tot restul vieții. Împins la sinucidere de omul care îl adusese în pragul falimentului, tatăl lui Iuri, un fost industriaș cândva milionar, se va arunca din tren sub ochii măriți de groază ai unui martor, coleg de școală cu Iura. care-i va povesti băiețelului timid și tăcut tot ce văzuse în ziua tragediei. Rămas neconsolat în urma dispariției bruște a tatălui și marcat de amintirea omului drag pe care nu-l cunoscuse îndeajuns, Iura se va dedica medicinei în ciuda talentului său poetic. Aceată alegere care-i va hotărî destinul professional va fi urmată de alta, și mai nedreaptă: o căsătorie promisă la căpătâiul unei muribunde cu singura ei fiică, Tonia. Logodit cu copila Annei Ivanovna, Iura o va cunoaște pe Lara, făptura gingașă și delicată pe care o va trezi dintr-un leșin în seara tentativei de asasinat a ticălosului de Komarovski.

Orfană de tată ca și Iura și la fel de sensibilă, Lara crescuse pe apucate din mila rudelor și a prietenilor de familie rămași fideli unei femei neîmplinite, implicate într-o relație cu Victor Komarovski, un procuror trecut de prima tinerețe, influent și lipsit de scrupule. Fascinat de prospețimea și fermecat de frumusețea fiicei amantei sale îmbătrânite de griji și frustrate de nesiguranța zilei de mâine, Komarovski o va seduce pe școlărița Lara și o va transforma într-o tânără șovăitoare, incapabilă să aleagă între plăcerea de a fi prezentă în toate gândurile puternicului magistrat și dezgustul simțit în brațele fostului amant al celei care îi dăduse viață. Disperată că nu se poate hotărî și captivă într-o viață din care nu reușea nicicum să evadeze, Lara va încerca să-l împuște pe Komarovski în casa familiei Sventițki în seara petrecerii la care fusese invitat și Iura.

Întâlnirea dintre Iura și Lara, neobservată de nicunul dintre ei, va fi rememorată de amândoi peste câțiva ani, în timpul Revoluției Bolșevice, și transformată într-un nou început departe de Moscova, în liniștea Munților Urali acolo unde fostul doctor va încerca, fără să reușească, să-și pună la adăpost familia formată din Tonia și primul lor copil. Căsătorită cu bărbatul pe care-l adora, Lara își va vedea soțul subjugat de o ideologie pe care nu reușea să o înțeleagă și care îl va schimba din studentul atoateștiutor și curios într-un monstru hotărât să impună regulile noului regim. Speriată de schimbare, singură, la fel de singură ca în adolescența distrusă de Komarovski, Lara va găsi în Iura Jivago un sprijin și o alinare. Rămas fără soția și copilul dispăruți fără urmă, Iura îi va oferi Larei toată înțelgerea și alinarea pe care i le-ar fi oferit femeii cu care se căsătorise.

Zbuciumat după ce renunțase la medicină și se dedicase scrisului, fără venituri, fără o slujbă și în mijlocul conflictului dintre albi și roșii, Iura Jivago se va distruge încercând să-și împace mintea care-i dicta să-și caute soția cu inima care-o dorea, iar și iar, pe Lara. Neîmplinit profesional și sfărâmat pe dinăuntru din cauza iubirii pentru două femei, Iura Jivago le va pierde pe amândouă, iar în final se va pierde și pe el. Întreaga lui viață care i-a luat-o de multe ori înainte, trăită intens în orele dedicate muncii și Larei sau irosită în alegeri nepotrivite este impresionant cuprinsă într-un roman tulburător și realist.

„O iubea datorită liniei neasemuit de simple și avîntate cu care ea, dintr-o singură trăsătură, fusese conturată de sus până jos de către creator și în această configurație divină îi fusese întinsă sufletului lui, așa cum ți se întinde, ca să iei în brațe, un prunc strîns înfășurat în cearșaf, după ce a fost îmbăiat.” (Boris Pasternak, Doctor Jivago, p.448)
Magda Lungu, 03 martie 2019

Boris Pasternak – „Doctor Jivago”
1958/1989 - Premiul Nobel pentru Literatură
Editura Polirom, 2013, 672 pagini
Traducere din limba rusă: Emil Iordache

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu