⧫ Fiesta
Roman de debut, Fiesta scriitorului american Ernest Hemingway uimește prin multitudinea de detalii surprinzătoare despre celebrele și controversatele lupte cu tauri, dezvăluite cu pricepere de ziaristul Jake Barnes, naratorul și personajul principal al romanului, plecat în Spania, la Pamplona, împreună cu un grup de prieteni, printre care și irezistibila Brett Ashley. Privită prin ochii jurnalistului american stabilit în Franța, întreaga sărbătoare a coridei spaniole capătă dimensiuni apocaliptice.
Fost campion de box al Universității Princeton, la categoria mijlocie, Robert Cohn, un tânăr prietenos și timid, s-a căsătorit cu prima fată care l-a considerat simpatic și care, după cinci ani și trei copii, l-a părăsit pentru un pictor miniaturist. Încântat că n-a fost el cel care a produs ruptura, Robert a plecat în California, a nimerit printre oameni de litere și a descoperit scrisul. După publicarea primului roman, succesul, Parisul și o altă femeie, Frances, l-au amețit atât de tare încât a uitat de timiditate și de manière și s-a schimbat într-un individ urâcios și greu de suportat. Într-un moment de maximă sinceritate față de fostul prieten, Jake Barnes, scriitorul Robert Cohn a recunoscut că Frances, Franța și mașina de scris îi cam mănâncă zilele și că ar avea mare nevoie de un concediu de câteva săptămâni, pe care șă și-l petreacă, singur sau cu prietenii, în America de Sud.
Amuzat de propunerea scriitorului, apoi enervat, iar în final interesat, Jake Barnes acceptă să plece în Spania, dar nu de dragul prietenului scriitor, ci mai degrabă pentru a fi departe de Brett Ashley, o lady divorțată de fostul soț și logodită cu Mke Campbell, de care se îndrăgostise lulea cu toate că femeia era pe atunci măritată. Reîntâlnirea cu Brett Ashley după ce Robert Cohn i-a propus călătoria în Spania, tot zbuciumul îndrăgostitului fără speranță și felul încredibil în care Brett reușea să obțină tot ce voia de la el și de la toți bărbații care roiau în jurul său l-au exasperat într-un asemenea hal pe Jake încât și-a dorit să fugă din Paris oriunde, fie și într-un orășel din America de Sud. Ca un făcut, nici în Pamplona spaniolă nu reușește să scape de Brett. Intrat de puțin timp în grupul frecventat de Jake Barnes și profitând de o seară în care acesta, amețit, a început să povestească despre călătoria planificată în Spania, Michael se oferă să îl însoțească, iar Brett, firește, li se alătură bucuroasă.
După câteva încurcături și multe aventuri, Jake Barnes, Robert Cohn, Michael Campbell și lady Ashley ajung în Pamplona, orașul în care în fiecare an, în luna iulie, se desfășoară festivalul Sanfermines, o Fiesta, care durează mai mult de o săptămână și are inclus în program, pe lângă luptele toreadorilor cu tauri, și o cursă extrem de periculoasă, în care taurii dau năvală pe străzi. În exterior, gardul care ducea de la ultima stradă din oraș până la intrarea în arena fusese înălțat deja și forma un fel de țarc lung. Pe aici va goni mulțimea de oameni, cu taurii pe urmele lor, în dimineața zilei când era programată prima luptă. Dramatică, acestă cursă nebunească așteptată cu nerăbdare de turiști și de localnici un an întreg, deși este supravegheată de poliția care îndepărtează oamenii beți sau ajunși între cele două garduri care delimitează traseul taurilor, lasă în urmă morți și răniți. În aceeași zi, ceva mai târziu, am aflat că bărbatul care fusese omorât se numea Vicente Girones și venise de pe undeva de pe lângă Tafalla.
După ce cursa cu tauri se isprăvește, în Pamplona încep luptele toreadorilor cu taurii. Toți toreadorii valoroși stau la hotelul lui Montoya. Toreadorii care o fac pentru bani, stau, poate, o dată, iar după aceea nu se mai întorc. Cei buni revin în fiecare an. Spectaculoase, dar la fel de nebunești ca fugăreala de pe străzile orașului, luptele cu tauri nu sunt pentru amatori. Tineri sau experimentați, toreadorii rămân în siguranță în arenă doar când se află pe teritoriul lor. De fiecare data când pătrund pe teritoriul taurului, sunt în mare pericol. Mișcările lor lente, elegante, îndelung studiate și foarte bine controlate, din ce în ce mai aproapiate de animalul înfuriat, oricând pregătit atac, fac deliciul publicului amator de pariuri și de senzații tari, dar dacă îți pasă de viața bărbatului care stă față în față cu taurul, o coridă este ceva la care nu-ți place să te uiți. Cunoscându-l pe toreadorul Pedro Romero, Jake Barnes și lady Ashley, au urmărit corida cu sufletul la gură și au răsuflat ușurați atunci când tânărul a ucis primul taur și i-a oferit doamnei urechea neagră tăiată, pentru spectacol și ca o recunoaștere oficială a legăturii lor.
Fermecat și el de simpatica Brett Ashley, ca de altfel toți bărbații de prin preajmă, dar mult mai realist decât majoritatea, teoreadorul Pedro Romero, un tânăr de doar nouăsprezece ani, a trăit din plin succesul coridelor, iar în restul săptămânei fiestei spaniole s-a bucurat de prieteni, s-a îndrăgostit și s-a dezîndrăgostit de englezoaică, ba chiar a fugit cu Brett la Madrid și poate că s-ar fi și căsătorit cu ea dacă femeia ar fi putut trece peste diferența de vârstă și ar fi acceptat să rămână cu el, în Spania. Trezită brusc, ca dintr-un vis frumos, de cererea în căsătorie, Brett îl părăsește pe Romero, apoi îi cere ajutorul singurului său prieten, Jake Barnes, bărbatul care iubit-o îndeajuns de mult încât să o lase să plece cu altul, apoi să o consoleze după ce lucrurile n-au mers și, în mai puțin de un an, să o piardă din nou. Neliniștit de soarta englezoaicei și însingurat după ce și-a pierdut, rând pe rând, toți prietenii, jurnalistul Jake Barnes, același care a urmărit toată fiesta din Pamplona și a descris-o admirabil, se pierde în fața lacrimilor femeii iubite, mai prețioase decât toate sărutările și îmbrățișările la un loc.
„Zîmbea întotdeauna așa, ca și cum luptele cu tauri ar fi reprezentat o taină mare de tot, cunoscută dor de noi doi, un secret zguduitor, dar foarte, foarte bine ascuns, pe care noi îl știam. Întotdeauna zâmbea ca și cum pentru cei din afară această taină ar fi avut ceva obscen, însă pentru noi doi era ceva absolut de înțeles.” (Ernest Hemingway, Fiesta, p.152)
Magda Lungu, 13 octombrie 2018
Ernest Hemingway – Fiesta
Editura Polirom, 2016, 286 pagini
Traducere din limba engleză de Radu Pavel Gheo
| Serie de autor ⊰ «Ernest HEMINGWAY» |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu