⧫ Pe drum
Ieșit pentru prima dată din casă după o suferință teribilă, pricinuită de o boală grea care a avut de-a face cu oboseala și mizeria izolării, precum și cu sentimentul că a pierdut totul atunci când l-a părăsit soția, Sal Paradise l-a întâlnit pe Dean Moriarty, un puștan efectiv născut pe drum, prin 1926, într-o mașină care trecea prin Salt Lake City. Visând să ajungă un scriitor renumit, Sal Paradise a fost atât de impresionat de adolescentul misterios și plin de viață, încât și-a dorit să scrie despre el, iar după câteva întâlniri care i-au stârnit și mai mult interesul, s-a hotărât să-l cunoască mai bine, chiar la el acasă, pe coasta de vest a Americii. Bucuria revederii cu Dean va fi pentru Sal Paradise începutul celei mai formidabile călătorii din viața sa, de-a lungul, de-a latul și în zig-zag-ul Americii, în tovărășia beatnicilor, un grup de tineri liberi, hoinari prin viață, obsedați de găsirea adevărurilor supreme.
Carte cult a generației Beat, romanul Pe drum este o descriere a Americii anilor cincizeci și un protest împotriva materialismului și a dependenței de confort, ambele râvnite cu disperare de majoritatea colecționarilor de obiecte molcuțe sau călduțe. Povestea se petrece după război, iar cei doi autostopiști de ocazie, Sal Paradise și Dean Moriarty, străbat America într-o goană aiuritoare, aparent fără niciun motiv și, cu siguranță, fără nicio destinație, iar toate experiențele prin care trec, împreună cu avalanșa de prietenii legate din mers și dezlegate la prima oprire, reușesc să întrețină o sete nebună de a călători oriunde văd cu ochii, uneori în mașini furate, descoperind oameni și locuri noi cu extazul unui copil care vede, pentru prima oară, marea.
Pe acest drum către nicăieri, odihniți sau sfârșiți de oboseală, perfect lucizi, amețiți de alcool sau drogați, săturați după o masă pe cinste sau lihniți de foame, mereu fără bani sau cu bani foarte puțini, cei doi aventurieri savurează fiecare clipă a nebuniei beat și, mulțumiți de prezent, dar fără planuri de viitor, discută între ei, sau cu alți parteneri atrași de sporovăiala lor veselă și interminabilă, despre tot ce le trece prin cap, amestecând în conversațiile lor versuri sau citate, idei de prin cărțile răsfoite în librării ori cumpărate sau cugetări adânci despre viață, nemurire sau atât de râvnita, de amândoi, iubire. Lipsiți de un model masculin în copilărie și crescuți alandala, în familii care i-au lăsat să se descurce de capul lor, amândoi tinerii își vor dori iubirea unei singure femei, se vor îndrăgosti pe termen scurt, chiar se vor căsători cu aleasa, dar nu vor reuși să găsească nici acel ceva, nici pe acel cineva care să îi adune de pe drumuri și să îi inspire să transforme o casă în acasă.
Deși așezat în centrul volumului, Dean Moriarty nu este singurul erou al acestui roman emblematic, al unei generații rebele, care și-a însușit, pe deplin, arta durutului în cot. Fiecare dintre tinerii prezentați episodic în carte, și băieți, și fete, au o lehamite infinită pentru convenții ori norme și trăiesc după bunul lor plac rănind fără nicio remușcare sentimentele celorlalți sau ignorând, cu bună știință, sfaturile gratuite primite sau, în cazul celor doi prieteni, învățămintele extrase din cărți. Până la un moment dat, după care, saturați de o viață în care le-au încercat pe toate și nu s-au simțit mulțumiți cu nimic, rând pe rând, vor începe să se adune, se vor căsători, își vor cumpăra sau își vor închiria o casă, se vor înscrie la o facultate sau, în cazul lui Sal Paradise, își va termina manuscrisul și va debuta ca romancier. Singurul neschimbat dintre toți va rămâne Dean Moriarty, omul insulă, rebelul pentru care drumul a fost infinit mai important decât destinația.
„Singurul lucru după care tînjim toată viața, care ne face să suspinăm, să gemem și să suportăm dezgustul de toate felurile este aducerea aminte a unei supreme fericiri pierdute, pe care probabil am simțit-o pe cînd ne aflam încă în pîntecele mamei și care nu se va mai repeta (deși detestam acest gînd) decît doar în moarte.” (Jack Kerouac, Pe drum, p.146)
Magda Lungu, 06 mai 2018
Jack Kerouac – „Pe drum”
Editura Polirom, 2012, 368 pagini
Traducere din limba engleză de Cristina Felea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu