⧫ Femeia în roșu
În seara zilei de 22 iulie 1934, în fața cinematografului Biograph din Chicago, este ucis de poliție John Dillinger, Inamicul public numărul 1 al Americii acelor vremuri. Rolul cel mai important, dar și cel mai ingrat, în capturarea și eliminarea temutului gangster, l-a avut «femeia în roșu», o frumusețe a anilor '30, obligată de împrejurări să părăsească imediat continentul și să trăiască ascunsă în România până la data de 20 aprilie 1947, zi în care a murit în condiții suspecte. Curioși să descâlcească ițele unei povești de dragoste (?) atât de încurcate, un scriitor și doi eseiști pornesc pe urmele celor două personaje, într-un pelerinaj literar palpitant și schimbător, descris cu precizie și măiestrie.
Fără a sta prea mult pe gânduri, cei trei temerari au pornit spre graniță și s-au oprit la Lunca, sat al comunei Comloșul Mare în care enigmaticul personaj Cumpănaș Ana Persida a trecut la cele veșnice în primăvara anului 1947. Discutând cu puținii martori care își mai aminteau câte ceva despre povestea aproape uitată și cercetând arhivele cu documente învechite, scriitorii au dat de urma misteriosului personaj care l-a vândut pe John Dillinger. Născută în Comloș, Ana C., îndrăgostită de flăcăul vecinilor, Liviuț, a fost măritată împotriva voinței ei, cu Ciolac, și a plecat împreună cu soțul, cu copilul ce urma să se nască și cu tatăl în America, în vara anului 1914. Fără să-și fi găsit vreun rost și cu dor de acasă, tatăl Anei s-a întors în țară în foarte scurt timp, abandonând în America, o tânără superbă, analfabetă, de curând văduvă și hotărâtă să se îmbogățească prin orice mijloace.
În anul în care președintele Wilson a anunțat intrarea Americii în război, iar industria de armament a fost pusă la treabă, o regăsim pe româncuța Ana proprietară a celor două Siolak-Board, împreună cu Tony Grecu, un afacerist cunoscut în Chicago, proprietar al unui bar/casino în care se discutau afaceri dubioase și se pierdeau bani grei la jocurile de noroc. După mai bine de un an în care a învățat pe ascuns să scrie și să citească și alți trei ani în care a muncit pe rupte, în anul 1924 Ana își va vedea în sfârșit visul cu ochii. Bogată și la fel de frumoasă, ambițioasa americancă va rămâne unicul proprietar al afacerii după ce Tony Grecu va fi împușcat de interlopi. Doar că, odată intrată în lumea afaceriștilor fără scrupule, Ana va fi prinsă în vârtejul îmbogățirilor peste noapte și a răfuielilor dintre clanuri, iar viața ei îndestulată va fi amenințată de către FBI cu expulzarea.
Disperată că va fi alungată din țara tuturor posibilităților, Ana va accepta propunerea poliției de a-l demasca pe banditul pe care îl cunoștea prea bine, iar către sfârșitul lui iulie 1934, va participa la uciderea lui John Dillinger, dar fără a convinge America de bunele ei intenții. Expulzată din țară după ce John Dillinger a fost scos din joc, Ana se va întoarce în România și va fi nevoită să se alinieze vieții banale și repetitive din Lunca Comloșului. Încă tânără, dar plictisită de monotonia unui sat al altor vremuri, Ana, măritată a doua oară, cu domnul Sage, va rupe gura târgului cu toalete fără cusur și mofturi de mare doamnă. Pozând într-o femeie mândră și sigură pe ea, Anna Sage va reuși să ascundă de ochii lumii tot zbuciumul unei vieți împrăștiate pe două continente, neîmplinită și chinuită de dorul lui Liviuț, băiatul din vecini alături de care ar fi putut trăi, dacă ar fi vrut, o altfel de poveste de dragoste. Alimentată cu amintiri din copilărie și speranțe false, fantezia Anei vis a vis de Tit Liviu va lua amploare și îi va hrăni imaginația bogată până în ultima clipă. Însingurată și tristă, Anna Sage va muri fără nimeni la capătâi, iar moartea ei, suspectă și rară, va fi certificată, printr-un joc al sorții, de nimeni altul decât medicul legist Tit Liviu.
Încântător prin senzaționalul emanat de personajele care joacă roluri episodice, definitorii, în viețile altor personaje, romanul celor trei scriitori, original și captivant, se remarcă prin omogenitatea textului fără de cusur, armonizat perfect deși a fost scris cu trei penițe diferite. Serial polițist în proză, cu o varietate de episoade, fie ele aventuroase, romantice sau pur și simplu biografice, acoperind toată gama de inedit de la kitsch la miracol, Femeia în roșu este un experiment literar reușit și un spectacol expresiv, modern, un nou gen numit un roman de toate felurile pentru toate gusturile.
„«Senzaționalul», care este adevăratul obiect al experimentului nostru, se naște – pare-se – atît din prea mare apropiere de evenimentele obișnuite, cît și din îndepărtarea (în timp sau spațiu) de întîmplări comune. /.../ Ei bine, din acest joc al distanțelor, din firescul sau nefirescul unor evenimente percepute prin ecrane improprii, apare senzaționalul.” (Mircea Nedelciu, Adriana Babeți, Mircea Mihăieș, Femeia în roșu, p.40)
Magda Lungu, 04 martie 2018
Mircea Nedelciu, Adriana Babeți, Mircea Mihăieș – „Femeia în roșu”
Editura Polirom, 2011, 504 pagini
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu