⧫ Inocentul
Cu șase ani înainte de ridicarea zidului care a rupt Berlinul în două, britanicii și americanii au săpat un tunel secret cu scopul de a intercepta liniile de comunicație sovietice care traversau capitala ocupată. Supranumită .Operațiunea Gold/Aurul, acțiunea comună a MI6 și CIA a urmărit mișcările Armatei Roșii mai bine de un an, timp în care, Leonard Marnham, cel mai tânăr spion britanic aflat în prima lui misiune, a trăit o poveste răvășitoare de dragoste însoțită de o lecție de viață dură.
Aflat în Germania pentru prima oară, Leonard, un fost student eminent al Universității din Birmingham, era hotărât să-și ducă misiunea până la capăt în ciuda faptului că știa foarte puține despre armată și război, iar despre radare și spionaj n-avea nicio idee. Nici la capitolul femei și alte aventuri nu stătea prea bine. Neînsurat, tânărul de douăzeci și cinci de ani încă nu găsise femeia care să-i fi întors lumea pe dos cu un zâmbet. Nepregătit din toate punctele de vedere, Leonard s-a văzut pus în postura de a nu ști cum să reacționeze în diferite situații și de a fi incapabil să susțină o conversație banală cu colegii sau documentată cu superiorii.
Amuzat de timiditatea tânărului și intrigat de inteligența lui sclipitoare, Bob Glass, șeful Operațiunii Gold în Berlin, îl va iniția pe Leonard în tainele spionajului și tot el îi va încuraja să încerce o idilă cu o frumoasă nemțoaică. Mai mare decât Leonard cu cinci ani, Maria Louise Eckdorf lucra într-un mic atelier al armatei britanice, ca dactilografă și traducătoare. Căsătorită de tânără cu un german obtuz și alcoolic, Maria divorțase după câțiva ani de nebunul care o mai și bătea când se întorcea din cârciumi acasă. Liberă de angajamente, fără copii și fără familie, Maria se va îndrăgosti de Leonard și îl va primi în viața și în casa ei cu brațele descrise. Iubirea celor doi tineri, cu certuri și împăcări, va culmina cu o logodnă cu totul și cu totul aparte.
Înfierbântați după petrecerea cu prietenii și fericiți că nu mai era cazul să se ascundă de nimeni, Leonard și Maria vor adormi în prima lor noapte oficială împreună și vor fi treziți brutal de o realitate aproape incredibilă. Ascuns în dulapul în care adormise după o cruntă beție, Otto, fostul soț al Mariei, va apărea în viața tinerilor și își va cere partea lui de apartament. După un schimb tăios de cuvinte între Maria și Otto, Leonard va interveni gândind să-i despartă, dar lucrurile o vor lua razna, iar Otto din agresor se va transforma în victimă. Panicați de festa macabră pe care le-a jucat-o destinul, Leonard și Maria vor fi puși în situația de a scăpa de un cadavru într-un Berlin în stare de război în care nimeni nu era ce pretindea că este.
Disperat că va fi dat în vileag, arestat și o va pierde pe Maria, Leonard va veni cu ideea să tranșeze cadavrul și să-l ascundă într-un loc neștiut de nimeni. Tranșat, înghesuit în două valize mari și plimbat prin tot Berlinul, cadavrul lui Otto va ajunge, împins de o altă farsă macabră a sorții, în tunelul secret al Operațiunii Aur cu puțin înainte ca acțiunea americano-britanică să fie descoperită de germani și dată în vileag mass-mediei. Rămas pe drumuri, fără loc de muncă și fără niciun ban pus deoparte, Leonard va fi nevoit să se întoarcă în Anglia cu speranța că, în foarte scurt timp, va fi urmat de Maria.
Despărțiți printr-un alt joc al destinului, Leonard și Maria nu vor mai reuși să se regăsească. Unul în Anglia, celălalt în Germania, tinerii își vor depăna viețile separat și se vor gândi, când și când, la tot ce le-a fost dat să trăiască împreună. După căderea Zidului și reunificarea Germaniei, Leonard se va întoarce în Berlinul primei iubiri însoțit de scrisoarea pe care Maria o trimisese la adresa părinților lui în urmă cu doi ani, va pune lucrurile întâmplate cu treizeci de ani în urmă în ordine și va descoperi numele trădătorului care vânduse operațiunea și îi spulberase iluziile.
De spionaj și dragoste, cu scene de război și multă psihologie, Inocentul lui McEwan este bazat pe o poveste reală, tunelul secret din mijlocul Berlinului. Interesant este că Ian McEwan a urmărit întocmai desfășurarea evenimentelor din Germania perioadei 1953-1956, iar peste temelia de adevăr a clădit un roman pretențios în care personajele reale și imaginare se amestecă într-o poveste fictivă, antrenantă și dramatică. După publicare, romanul s-a bucurat și de o celebră ecranizare, la fel de bine primită de publicul doritor să descopere secrete bine păzite și iubiri clandestine.
„Tot ce știa sigur era faptul că nouăzeci de minute petrecute cu ea la o masă dintr-o sală de dans îl afectaseră profund. Se îndrăgostise de chipul acela. Acum însă chipul nu mai era și tot ce-I rămânea era iubirea, dar prea puține lucruri cu care s-o hrănescă. Trebuia s-o revadă neapărat.” (Ian McEwan, Inocentul, p.64)
Magda Lungu, 03 februarie 2018
Ian McEwan – „Inocentul”
Editura Polirom, 2011, 288 pagini
Traducere din limba engleză: Virgil Stanciu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu