⧫ Ploaia înainte să cadă
După înmormântarea mătușii Rosamond, toți cei prezenți la deschiderea testamentul au avut parte de o surpriză: pentru că nu a avut copii, bătrâna doamnă și-a împărțit averea între Gill și David, copiii singurei surori, și o necunoscută sau aproape o necunoscută pe care Gill a întâlnit-o o singură dată, cu douăzeci de ani în urmă, la aniversarea de cincizeci de ani a mătușii. Foarte blondă și foarte tăcută, Imogen, fetița invitată la petrecerea de jumătate de secol avea pe atunci șapte sau opt ani, iar între timp sugur crescuse și se transformase într-o tânără de aproape treizeci de ani care avea, probabil, o familie și o viață. Anticipând că Imogen va fi greu de găsit, Rosamond i-a mai lăsat ceva nepoatei Gill: patru casete audio în care vocea ei înregistrată descrie, pentru necunoscuta oarbă, douăzeci de fotografii ale unei familii în care trei generații de femei au avut destine tragice. Ascultând cu sufletul la gură poveștile din fotografii, Gill reușește să înțeleagă de ce mătușa Rosamond și-a dorit atât de mult ca Imogen să-și afle trecutul.
Pe când Rosamond era doar o fetiță de șase ani, a izbucnit războiul. Doi ani mai târziu, copila a fost trimisă de părinți la ferma mătușii Ivy, sora mamei, care avea doi copii, pe Digby și pe Beatrix, verișoara cu trei ani mai mare, cu care s-a împrietenit rapid, așa cum numai copiii reușesc să o facă. Nefericite amândouă, Rosamond pentru că suferea de dorul de părinți, iar Beatrix pentru că nu se simțea iubită, fetele s-au hotârât să fugă de la fermă. Mica lor escapadă, abandonată în cea de-a doua zi a fugii, va fi începutul unei prietenii rare, de lungă durată, care va dăinui încă două generații. Respinsă de mică de mătușa Ivy și disprețuită de unchiul Owen, Beatrix va fi o adolescentă îmmprăștiată și o tânără rebelă care se va căsători la optsprezece ani cu primul bărbat care i-a ieșit în cale și doar din dorința de a pleca de acasă. Peste numai un an, în familia tinerilor căsătoriți va veni pe lume Thea, o fetiță nedorită și neiubită, care nu-și va găsi locul într-o familie nereușită.
Doi ani mai târziu, la douăzeci și cinci de ani, tânără și visătoare, Beatrix va fi atrasă de forfota și strălucirea marelui ecran. Figurantă într-o producție hollywoodiană mediocră, Bea îl va cunoaște pe Jack cel venit cu echipa londoneză de filmare și își va părăsi soțul pentru o călătorie în Irlanda, într-o căruță țigănească, cu coviltir, o aventură nebunească în care se va arunca împreună cu un bărbat abia cunoscut și cu fetița pe care Rosamond o va revedea după trei ani incredibil de lungi. Fără nicio veste de la Bea și Thea, Rosamond va suferi cumplit, dar va încerca să-și aline dorurile în brațele Rebeccăi. Studente amândouă la King's College, Londra, Rosamond și Rebecca vor încerca să construiască ceva împreună și poate că s-ar fi închegat cumva o legătură mai trainică dacă Beatrix nu ar fi apărut, din senin, cu rugămintea de a o lăsa pe Thea în casa și în grija lor, pentru câteva luni.
Despărțită de Jack londonezul după trei ani în Irlanda, Bea, disperată după afecțiunea unui bărbat, l-a cunoscut pe Charles, canadianul din Vancouver. Lăsând-o pe Thea în apartamentul Rosamondei, Beatrix a dispărut din nou din peisaj pentru alți trei ani, iar când a reapărut, a dat năvașă în viața lui Rosamond, a stat câteva ore și a plecat luând cu ea și copila care abia se obișnuise într-un loc în care îi era bine și se simțea oarecum, acasă. Despărțită brutal de Thea și părăsită de Rebecca, femeia pentru care aparițiile și disparițiile nehotărâtei Beatrix au fost prea mult și nu le-a mai putut îndura, Rosamond și-a văzut de viață chiar dacă dorul de Thea i-a umplut ochii de lacrimi ori de câte ori vedea pe stradă un copil de vârstă apropiată ci a Theei. Anii au trecut, a terminat facultatea, și-a găsit un loc de muncă și a încercat să uite și să ierte până când Beatrix, internată într-un spital în urma unui accident, i-a scris că își dorește să o revadă.
Deși convinsă că o întâlnire cu fata îi va întoarce viața pe dos, Rosamond a reluat legătura cu Bea și o va revedea pe Thea, o adolescentă timidă și timorată, strivită de reproșuri nemeritate ale unei mame cu mințile zdruncinate de închipuiri și de boală. Cu un destin identic cu al mamei sale, Thea se va arunca de gâtul unui cântăreț, va rămâne însărcinată cu Imogen și se va comporta cu bebelușa brutal, exact așa cum a văzut în casa mamei ei. Ba mai mult, în anul în care Imogen a împlinit trei ani, Thea a bruscat atât de tare fetița, încât a lăsat-o fără lumina ochilor. Condamnată la șase luni de închisoare pentru fapta ei și despărțită de copila care a fost dată spre adopție unei familii miloase, care chiar își dorea un copil, Thea s-a sălbăticit și a devenit lipsită de sentimente, iar Imogen a crescut în altă casă, neștiind cine sunt mama, tata, bunica, bunicul și alte rude apropiate.
Dorind să organizeze cronologic un trecut nu tocmai plăcut, dar necesar unui adult care dorește să-și cunoască rădăcinile, Rosamond a înregistrat casetele în speranța că nepoata Gill va da de urma tinerei și îi va dărui, pe lângă o mică moștenire, și o poveste reîntregită, amară ca pelinul, dar adevărată. Din nefericire, Imogen nu va trăi îndeajuns de mult încât să primească darurile. Un accident stupid o va lăsa într-o clipă fără viață exact așa cum, în urmă cu treizeci de ani, un gest necontrolat al mamei sale, a lăsat-o oarbă. Rupând blestemul celor trei generații de femei oropsite, Elizabeth, reprezentanta celei de-a patra generații de femei, va ieși din tiparul nenorocirilor, își va ajuta sora să treacă peste o despărțire, își va sprijini mama suferindă și își va revendica dreptul la o viață senină și demnă.
„Muzica pe care o cânta ea nu era o muzică abstractă. Era o coloană sonoră: coloana sonoră a unei povești pe care o ascultaseră împreună cu numai câteva ore în urmă, despre două fetițe care voiau să fugă de-acasă într-o seară de iarnă, în Shropshire, pe timpul războiului.” (Jonathan Coe, Ploaia înainte să cadă, p.138)
Magda Lungu, 10 februarie 2023
Jonathan Coe – „Ploaia înainte să cadă”
Editura Polirom, 2022, 248 pagini
Traducere din limba engleză de Luminița Gavrilă
———— ❖—————————
———— ❖—————————
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu