John Steinbeck


Perla

Inspirat dintr-un basm popular povestit de bunici, cu drag, nepoților, miniromanul de doar câteva pagini reamintește pățania unei familii sărace și nefericite, îmbogățite peste noapte cu Perla Lumii, o minune găsită într-o stridie uriașă, perfectă ca o lună plină și mare cât un ou de pescăruș.

Pescar din tată în fiu, Kino sperase să găsească o perlă suficient de mare încât, dacă ar fi vândut-o, ar fi putut plăti doctorului din oraș tratamentul lui Coyotito. Înțepat de un scorpion strecurat în leagănul bebelușului, Coyotito făcuse febră mare, iar medicul la care l-au dus părinții refuzase să le consulte copilul, sătul până peste cap de pescarii săraci care-i băteau la poartă și de problemele lor de sănătate care nu îi aduceau niciun ban în plus. Cunoscând pretențiile medicului, Kino și Juana speraseră într-o minune, dar medicul, neînduplecat de suferințele bebelușui, nici nu catadicsise să-I asculte.

A doua zi, nefericiți și temători pentru viața copilului lor, cei doi pescari au ieșit în larg și au găsit stridia cu perla. Imensă și perfectă,Perla Lumii s-a odihnit pentru o clipă în palma lui Kino, iar vestea cea bună s-a transmis din barcă în barcă acoperind cu repeziciune tot țărmul de mare, întreaga plajă și toate colibele de pescari. Înfierbântat de câștigul nesperat, în mintea lui Kino au început să se amestece cele mai bune școli pentru Coyotito, o cununie cu Juana la care să invite tot satul, iar pentru el, un harpoon, pentru că cel pe care îl avea era rupt și nu-l mai putea folosi cum ar fi trebuit. La rândul ei, Juana a început să cânte de bucurie că-și va vedea salvat copilul de otrava ucigașă a scorpionului.

Înnebuniți de perla lui Kino, pescarii s-au împărțit rapid în două tabere: fericiții, cei care începuseră să spere împreună cu Kino că vor scăpa de sărăcie și își vor îngădui câteva mici bucurii, și pesimiștii, cei care începuseră să-l invidieze pentru nocorul nesperat și se îndoiau că o stridie ar putea schimba viața sărăcăcioasă a unei familii de pescari. Chemat în grabă, medicul l-a consultat pe Coyotito și i-a prescris un tratament fără a uita să menționeze că așteaptă să fie plătit imediat ce perla va fi vândută. Încrezător, dar nu naiv, Kino va ascunde perla în prima noapte după ce a fost găsită, va încerca să o vândă negustorilor din cel mai apropiat oraș, iar apoi, supărat pe cei care au încercat să-l fure sau să-l păcălească, își va lua soția și copilul și va urca în munți cu gândul de ajunge în capitală unde spera că va găsi pe cineva dispus să-i plătească prețul corect.

La fel de supărată ca și Kino, Juana va insista să-și convingă soțul să arunce perla în mare scăpând astfel de speranțe deșarte și de urmăritorii care le transformaseră viețile într-un coșmar. Însuflețit de speranțe și torturat de temeri, Kino va încerca în fel și chip să scape de urmăritori, dar, disperat de tragediile care nu se mai terminau, va renunța la visuri și la prețioasa perlă, aruncând în mare minunea aducătoarea de nenorociri. Ajunși la capătul puterilor, Kino și Juana se vor întoarce în sat, la fel de săraci, dar împăcați cu gândul că falsele iluzii sunt și nebunești. Scurtă și intensă, povestea lor și a Perlei Lumii urmărește urâciunea umanității înrobite de putere și însetate de avere, dar și splendoarea aceleiași umanități capabile să se smulgă din lanțul ispitelor și să-și urmeze cu seninătate drumul ales. Imperativ, uman și palpitant, microromanul lui Steinbeck are eleganța simplității și distincția sincerității dureroase care se regăsesc în romanele marilor scriitori ai lumii.

„Perla este ca aurului prostului. Este prea mare. Cine ar cumpăra-o? Nu se caută pe piață astefel de lucruri. Este o simplă curiozitate. Îmi pare rău. Ai crezut că este un lucru de valoare și, de fapt, nu este decât o simplă curiozitate.” (John Steinbeck, Perla, p.83)
Magda Lungu, 06 martie 2022

John Steinbeck – „Perla”
Editura Polirom, 2020, 152 pagini
Traducere din limba engleză: Irina-Ruxandra Popa

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu