⧫ Integrala Poemelor
La fel de cunoscută celor mari și celor mici, Ana Blandiana aparține acelor poeți care se sunt unu la unul cu poezia. Nu cred să mai existe cineva de la pici până la bunici care să nu fi auzit, măcar o singură dată, de Arpagic, pisoiul în dungi din livada fermecată, eroul volumului Întâmplări din grădina mea, publicat în 1980. Tonul jucăuș al poveștilor în versuri, adorate de cei mici și reținute cu ușurință datorită cuvintelor simple și rimelor clare, va stârni peste ani, la serbările altei generații, un noian de amintiri plăcute și-un dor nebun de a mai fi, măcar puțin, copii.
Născută la Timișoara în familia Coman și botezată Otilia-Valeria, Ana Blandiana a debutat literar în 1959, în revista „Tribuna” din Cluj-Napoca, cu poezia Originalitate. Cinci ani mai târziu, în 1964, a debutat și editorial, cu placheta Persoana întâia plural, sub același pseudonim, iar în perioada 1964-2019 a publicat, în limba română, peste 60 de volume de poezii, eseuri, nuvele, însemnări de călătorie și proză. Volumul de față, Integrala poemelor, acoperă cea mai mare parte a poeziilor publicate în perioada cuprinsă între volumul de debut și Variațiuni pe o temă dată (2018, volumul dedicat nedespărțirii de soțul și omul de litere, Romulus Rusan.
Discrete, delicate sau dedicate, poemele Anei Blandiana sunt trări intense, nemurite în versuri, stârnite de întâmplări din imediata realitate, de împliniri îndelung așteptate, de căderi în suferință sau de amintiri rătăcite printr-un colț de suflet, dar niciodată uitate. ”Visez o poezie asemenea unei întâmplări/ Nu întâmplarea, de fapt,/ Ci trena ei de parfum/ Lăsată în urmă, ca o aglomerare de sensuri/ Neajunse niciodată cuvinte.” Versurile se așează unele lângă altele elegant, fără a-și stânjeni înțelesurile și bucurându-se parcă de miracolul întâlnirii într-un poem. „Nu există răspuns în stare/ Să crească cât propria sa întrebare/ Și nici dezlegare/ A tainei, cât taina de mare”.
De-a lungul poemelor publicate, de la copilul naiv, aflat la vârsta întrebărilor, apoi adolescentă simțitoare, răscolită de furtunile începuturilor printre oameni, tânără autoare sau scriitoare matură, trecută prin multe, dar blândă și înțelegătoare, Ana Blandiana a reușit să evite stridențele trecerilor prin timp și a păstrat, din fiecare vârstă, acel ceva care a motivat-o să meargă mai departe. ”Zadarnic mă cercetez:/ Văd o singură ființă/ Neschimbată de decenii/ În care numai eu știu că dorm/ O fetiță, o adolescentă, o femeie.../ Ascunse una într-alta,/ Refuzând să rodească.”. Calde și calme, chiar și atunci când suspină de dor sau se revoltă împotriva neputințelor omenești, poemele Anei Blandiana păstrează o eleganță a bunului gust care întâi uimește, apoi cucerește prin profunzime și simplitate.
”Acest poem durează doar atât / Cât îl citești: / Data viitoare când îl vei citi / Va fi altul / Pentru că tu vei fi altul / Și, bineînțeles, va fi complet diferit / Atunci când îl va citi altcineva.” (Ana Blandiana, Integrala Poemelor, p.589)
Magda Lungu, 03 decembrie 2021
Ana Blandiana – Integrala poemelor
1997 - Premiul Național de Poezie «Mihai Eminescu» - OPERA OMNIA
Editura Humanitas, 2019, 792 pagini
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu