⧫ Urmuz. Cei dintâi trăsniți
Demetru Demetrescu-Buzău (Urmuz) s-a născut pe 17 martie 1883, la Curtea de Argeș, A fost cel mai mare dintre cei șapte copii ai soților Eliza și Dimitrie Ionescu-Buzău și singurul fascinat de muzică și de artele plastice. După anul 1888 petrecut la Paris, familia Ionescu-Buzău s-a stabilit în București, iar viitorul scriitor a urmat Liceul „Gheorghe Lazăr”, unde a fost coleg cu George Ciprian și Vasile Voiculescu. După un an de Medicină, facultate pe care a abandonat-o pentru că nu suporta disecțiile, Urmuz s-a înscris la Drept, iar în 1904 a devenit judecător în Răchițele, județul Argeș. Primele schițe umoristice au fost scrise de Urmuz în perioada 1907-1908 și au fost expediate, în plic, prietenului George Ciprian după ce, mai întâi, au fost citite în familie pentru amuzamentul mamei și surorilor. Judecător de pace în Dobrogea în următorii ani, Urmuz a fost mobilizat în 1913 și a participat la Al Doilea Război Balcanic din care s-a întors bolnav de febră, de melancolie și anxietate.
Chemat din nou sub arme, în 1914, sublocotenentul Mitică Demetrescu a început să devină cunoscut societății boeme a Bucureștiului datorită eforturilor lui Ciprian de a răspândi textele lui Urmuz în copii scrise de mână. În anul 1922, Mitică Demetrescu a debutat în presa scrisă. Fascinat de textele sale avangardiste, poetul și publicistul Tudor Arghezi a publicat două Pagini bizare în Revista Cuget Românesc și l-a convins pe Dumitru Demetrescu-Buzău să le semneze Urmuz. Dezamăgit de absurdul vieții pe care o ironiza în textele lui vesele care ascundeau printre rânduri o tristețe grea, apăsătoare, și fascinat de arme, pe 23 noiembrie 1923 Demetru Demetrescu-Buzău s-a sinucis, în dosul bufetul de la Șoseaua Kiseleff, împușcându-se în tâmpla dreaptă. Șapte ani mai târziu, în 1930, Sașa Pană (Alexandru Binder), a adunat o parte din textele primului scriitor român avangardist și le-a publicat într-un volum intitulat simplu: Urmuz.
Talmeș-balmeșul spectaculos al unui roman urmuzian
Lectura acestui volum, urmuzian scris, este o provocare atât pentru cititorii care au auzit câte ceva despre scriitorul bizanteriilor literare, dar mai ales pentru curioșii care îl întâlnesc acum, aici, pentru prima oară, pe Demetru Demetrescu-Buzău. Incomodă și riscantă, biografia nu urmărește firul cronologic al vieții unui personaj atipic ci, dimpotrivă, începe cu nașterea scriitorului, continuă cu moartea lui sinucigașă după care, bine ancorată într-o perioadă delimitată de timp, țopăie, ca în Șotronul lui Cortazar, de la un eveniment la altul, dar, spre deosebire de acesta, mută și pietricica, respectiv puținele texte publicate de Urmuz în revistele vremurilor lui, luate ca atare și incluse în paginile cărții sub formă de documente de sine stătătoare. Ingenioasă abordare. La fel de ingenioasă ca includerea vocilor altor personaje prezente în viața atât de scurtă a trăsnitului scriitor, care vorbesc despre el, conturându-i imaginea cu tușe de neuitare.
Urmuz a fost și a rămas un scriitor incomod, iar biografia trecerii lui prin viață și literatură este la fel de incomodă. Greu de citit, la fel de greu de digerat și aproape imposibil de interpretat, Urmuzul scriitorului Alexandru Vakulovski mi-a dat impresia unui spectacol la care te duci pentru relaxare, te șochează de la primele scene, ai vrea să pleci, dar la care rămâi țintuit în scaun pentru că este altceva decât tot ce ai văzut până atunci. Iar dacă scopul acestei biografii romanțate a fost să stârnească interesul pentru ciudatul Urmuz, ei bine, stilul inedit al scrierii și textele ciudate inventate de Mitică Demetrescu sau poveștile altora despre el, amestecate cu pricepere într-un talmeș-balmeș care uimește, îndeamnă cititorul curios să descopere, pornind de la această carte, ceva mai mult despre Urmuz.
„În cercul prietenilor săi, Buzău citea bucăți literare curioase, de o căutată originalitate, încercând să-și arate disprețul chiar față de forma literară – după cum sfătuia Hajdeu pe pesimiști. Despre acest magistrat și intelectual cunoscut, un ziar spunea că era «bine îmbrăcat». Bietul Buzău!” (Alexandru Vakulovski, Urmuz. Cei dintâi trăsniți, p.37)
Magda Lungu, 10 decembrie 2021
Alexandru Vakulovski – „Urmuz. Cei dintâi trăsniți”
Editura Polirom, 2021, 216 pagini
———— ❖———————————————
POLIROM, colecția ⊰ «Biografii romanțate»
———— ❖———————————————
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu