⧫ Scandalul
La șaizeci și cinci de ani, după ceremonia de decernare a premiului mult râvnit, bătrân și prea bolnav pentru a se mai putea bucura pe deplin de recunoașterea așteptată mai bine de treizeci de ani, scriitorul Suguro va fi acostat de o tânără din public care, zâmbindu-i cu nonșalanță, i se va adresa cu o familiaritate rezervată numai prieteniilor vechi și foarte apropiate. Năucit de cuvintele provocatoare ale tinerei doamne, rostite răspicat în prezența unui jurnalist care vâna următorul subiect de senzație, scriitorul va fi pus în situația neplăcută de a se proteja împotriva unui scandal monden. Hotărât să-și salveze familia și onoarea, Suguro se va aventura într-o poveste încâlcită și infinit mai dureroasă decât toate romanele lui publicate și devorate de mii de cititori.
Incomod și nealiniat literaturii nipone contemporane, Suguro se distanțase de ceilalți literați întâi prin subiectele romananelor sale, apoi datorită religiei pe care o adoptase din convingere și care îi influențase viața personală și întreaga carieră construită atent, pas cu pas, care îl înălțase pe culmile succesului, răsplătindu-l cu laudele generoase ale criticilor literari și aplauzele cititorilor. Botezat creștin într-o Japonie budistă, tânărul scriitor Suguro nu se simțise nici marginalizat, nici expulzat cu un ghiont din lumea literară, dar reușise să descrie fantastic de bine în romanele sale, toată presiunea care apăsa pe umerii credincioșilor încreștinați obligându-i fie să renunțe la noua religie, fie să se izoleze în comunități mici în care erau înțeleși și acceptați.
Înclinat către filosofie și practicant al unei religii care încurajează bunătatea și smerenia, deschis și sincer, Suguro fusese invitat de-a lungul la carierei sale la nenumărate consfătuiri și conferințe, legase prietenii trainice și reușise să se facă iubit chiar și de cei care îl suspectaseră în tinerețe de prea multă seriozitate și prea puțină nebunie. Hotărât să devină un nume mare în literatură, Suguro și-a văzut de ale sale, iar după debutul spectaculos al primului roman publicat la treizeci și cinci de ani, s-a retras departe de lumea dezlănțuită citind enorm, scriind într-un stil aparte și evitând cu eleganță tentațiile de orice fel. Și iată că, după treizeci de ani de la debut, când în sfârșit a reușit să ajungă în locul pe care îl visase de nenumărate ori cu ochii deschiși, pe podiumul răsfățaților sorții, viața lui modestă și tihnită a fost întoarsă pe dos de o obrăznicie incalificabilă.
Evitând să-și supere soția cu zvonuri nefondate, ferindu-se de colegi și prieteni și urmărit de jurnalistul care-i sufla în ceafă, Suguro va ignora o perioadă acuzațiile nefondate ale doamnei care susținea că frecventează un cartier al plăcerilor contra cost, dar zgândărit de curiozitate și ademenit de jurnalist se va apropia de femeia fatală din seara recepției și va pătrunde într-o lume demonică pentru un creștin, dar ofertantă și tentantă pentru un scriitor de ficțiune, doritor să înțeleagă tenebrele dosite prin unghere de suflete pentru ca, mai apoi, retras în odăița lui liniștită să le poată descrie provocator, trasformând gânduri și emoții în rânduri înșiruite între copertele următorului roman de succes. Surprinzător, povestea îl va cuprinde pe scriitor și-n loc să-l lase narator al unor vieți închipuite îl va arunca pe scenă, în rolul principal al unui spectacol violent, cu scene de un erotism extrem și cu actori care interpretează magistral schimbări bruște în modul de a percepe, gândi și simți, ca și când ar importa caracteristicile unei alte persoane.
Preluând temporar controlul corpului și al minții persoanei originare, dedublații, personaje respectabile în viața de zi cu zi, se fac vinovate de crime cu premeditare, de perversiuni, vulgarități și o nevoie incontrolabilă de a umili și de a fi umilit. Încercând să își păstreze rațiunea și calmul în mocirla unei lumi decadente, scriitorul va apela la logică și la echilibrul dobândit în anii în care a studiat creștinismul și a participat la practicile religioase. Intuind că ceva se întâmplă în mintea soțului ei, discretă și decentă doamna scriitorului îi va respecta nevoia de intimitate și se va retrage, fără întrebări indiscrete, așteptându-l cu răbdare să se lămurească și să se hotărască ce vrea și încontro va porni. Fără ea, singur și descumpănit, Suguro va trăi el însuși o experiență extremă, o dedublare care îl va convinge că nu există alb și negru, ci o infinitate de nuanțe de gri. Între două extreme, convenționalul și neconvenționalul, interesant ca abordare și îmbogățit cu raționamente și meditații, romanul deschide cutia Pandorei și lasă libere toate nefericirile care pot transforma un om, fie și numai pentru o clipă sau doar o dată-n viață, într-un monstru.
„Pentru a putea trăi în societatea actuală, în fiecare zi suntem nevoiți să ferecăm în adâncul sufletului nostru dorințe și porniri instinctuale. Dorințele și pornirile înfrânate nu se sting, ci trăiesc în inconștient, așteptând ocazia să iasă din nou la suprafață.” (Shusaku Endo, Scandalul, p.92)
Magda Lungu, 24 aprilie 2020
Shusaku Endo – „Scandalul”
Editura Polirom, 2015, 240 pagini
Traducere din limba japoneză și note de Andreea Sion
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu