Truman Capote

⧫ Alte glasuri, alte încăperi

Crescut de o mătușă după ce a rămas orfan de mamă, adolescentul Joel Harrison Knox este invitat la conacul Skully's Landing, proprietatea tatălui său, Edward R. Sansom, dispărut de mai bine de doisprezece ani. După un drum lung și obositor, din New Orleans până la Noon City, puștanul frumușel și sensibil care își imaginase în zeci de feluri întâlnirea cu un tată pe care îl știa doar din auzite, ajunge într-un loc misterios, cu oameni ciudați, care îi stârnesc curiozitatea și îl provoacă să ia decizii.

Mutat în casa mătușii Ellen după moartea neașteptată a mamei, Joel, moștenitorul unei mici averi, a fost înconjurat de toată dragostea celor șapte membri ai familiei Kendall. Cei cinci copii de vârste școlare și tatăl, angajat al unui magazin de încălțăminte, l-au primit cum nu se poate mai bine, încercând să compenseze pierderea singurei ființe alături de care Joel se simțise protejat și în siguranță. Știind cât de mult îi plac adolescentului poveștile, mătușa Ellen obișnuia să-i citească serile, înainte de culcare, basme pe care imaginația bogată a micului Joel le îmbogățea, adaptându-le unei realități pe care ar fi dorit-o altfel. Din ce în ce mai străin în viața familiei Kendall, Joel nu se simțea prea bine nici la școală. În ultimul timp, își făcuse un obicei din a chiuli trei zile din cinci, preferând să hoinească pe la docuri, să asculte amintirile marinarilor sau să plănuiască, de unul singur, un voiaj clandestin către o destinație necunoscută.

Corespondența dintre familia Kendall și conacul Skully's Landing, începută cu puțin înainte ca Joel să împlinească treisprezece ani, și apariția neașteptată a unui tată necunoscut, au fost pentru Joel o surpriză plăcută, dar nu îndeajuns de mare încât să i se pară extraordinară. Își imaginase de multe ori că o doamnă necunoscută și putred de bogată îl va remarca într-o zi, pe stradă, și îl va invita la ea acasă urmând să fie înfiat, răsfățat și unic moștenitor al unei averi impresionante, picată din senin. De altfel, propria lui imaginație, teribil de bagată, era pentru Joel un refugiu sigur și la îndemână în care fugea ori de câte ori ceva nu-i convenea, dar din care, cu greu mai reușea să se întoarcă la realitate. De la un tată de care nu-și mai amintea avea enorm de multe așteptări și mare i-a fost mirarea să găsească, la capătul unui drum lung și obositor, niște oameni străini, rude prin alianță, servitori sau vecini, dispuși să i se confeseze sau să îi răspundă la orice fel de întrebări în afară de cele referitoare la persoana tatălui său.

Speriat de casa veche, de grădina din jurul ei, neîngrijită și sălbatică care părea bântuită, de lipsa tatălui și de tot misterul care învăluia această lipsă, de unul singur, pierdut printre oameni cu o personalitate ieșită din comun, disperați, încercând, ca și el, să-și găsească un loc și un rost, Joel s-a refugiat, așa cum făcuse de nenumărate ori, în propria lui imaginație atât de bogată, încât a început să-i joace feste. Romanul, provocator, un amestec de real și irealitate, alunecă din vis în vis de parcă personajul principal, Joel Knox, s-ar zbate să rămână conștient și deasupra nisipurilor mișcătoare ale subconștientului. Privite din perspectiva lui Joel, orfanul delicat și hipersensibil, multiplele straturi ale ficțiunii, desfășurate alternativ sau întrepătrunse, sunt greu de urmărit și, pe alocuri, imposibil de delimitat.

Privită dintr-o altă perspectivă, misterioasa nouă lume în care adolescentul a fost invitat, plină de provocări înfricoșătoare, de decoruri labirintice și de personaje duale, este tocmai răul necesar fără de care Joel, sufocat de intensitatea propriilor trăiri și de întrebări fără de răspuns, nu ar fi reușit să-și facă ordine în suflet și în minte. Cele două forte, omul și natura, efemerul și eternul, cele două case, Conacul și Hanul, autenticul și legenda, cele două gemene, Idabel și Flodabel, esența și aparența, Edward R. Sinsom și vărul Randolph, victima și călăul, Amy și Wisteria, puritatea și viciul, sunt cele două fețe ale aceleiași monede care i se dezvăluie adolescentului întocmai pentru a-l ajuta să aleagă pe care dintre drumuri va dori să-l urmeze. Puștiul abia sosit în Noon City, naiv și confuz, va asculta niște povești fascinante, va trăi niște experiențe uluitoare și se va maturiza treptat, cu fiecare dintre ele, reușind în scurtă vreme să părăsească Landing-ul fără de teamă, cu mintea limpede și hotărât să-și împlinească propriul destin.

„Urcă treptele agale, treaz însă visând, iar în vis îi apăru Hotelul Cloud, îi văzu încăperile lăsate într-o rână, cu pereții acoperiți de igrasie, ferestrele cu geamurile sparte de vânt, cu draperii din pânză de văduvă neagră și, brusc, își dădu seama că acesta nu-i și nici n-a fost vreodată un hotel: e locul unde vin oamenii când dispar de pe fața pământului, când mor, dar nu sunt încă morți.” (Truman Capote, Alte glasuri, alte încăperi, p.120)

Magda Lungu, 17 ianuarie 2020

Truman Capote – „Alte glasuri, alte încăperi”

Editura Polirom, 2015, 240 pagini

Traducere din limba engleză: George Volceanov

Tweet