⧫ Rușinea
Deși pare o poveste de dragoste, dar, clar, este mai mult decât atât, romanul înfruntărilor masculine și al abandonurilor feminine urmărește, etapă cu etapă, viața alambicată a fascinantului Omar Khayyam Shakil, un pakistanez cu trei mame-surori și fără tată, născut în orașul de frontieră Q, care își trăiește copilăria închis în casa părintească, fără niciun contact cu exteriorul, iar restul vieții, cea de după evadarea din conac, ca elev și student eminent, apoi medic imunolog cu o reputație ireproșabilă până la cincizeci de ani, vârstă la care se îndrăgostește fără speranță de o pacientă retardată, Sufiya Zinobia, înger pe dinafară și bestie pe dinăuntru, care se va răzbuna pentru toată rușinea suferită de trei familii, de-a lungul a două generații, cu o violență care ucide.
Botezat cu numele legendarului poet Omar Khayyam, nepotul bătrânului Shakil, văduv de optzprezece ani și tată a trei fete, Chhunni, Munnee și Bunny, s-a născut într-un conac imens și labirintic, după nouă luni în care nici servitorii, nici vecinii, nu au știut care dintre cele trei fete este cea însărcinată Scăpate din conacul închisoare în care au fost izolate de tatăl lor, fetele au ieșit, după moartea bătrânului, la o singură petrecere la care una dintre ele a fost sedusă de nu-s-a-aflat-cine, iar pruncul, Omar Khayyam Shakil, nu a reușot să afle niciodată care dintre cele trei fete este mama lui adevărată. Dar nici nu l-a interesat foarte tare acest aspect.
Crescut în puf și miere de cele trei mame, izolat de localnici și de coloniștii britanici în uriașul palat doldora de artefacte și obiecte de artă adunate de strămoșii lui bogați, Omar Shakil cel cu nume de poet nu s-a simțit atras nici de literatură, nici de o altă altă. Dornic să părăsească palatul închisoare, la cea de-a doisprezecea aniversare, copilul le-a cerut mamelor un cadou care le-a paralizat: să fie înscris la școala din oraș. Neputând să-l refuze, așa cum nu-i refuzaseră nimic din ziua în care se născuse până în present, mamele i-au îndeplinit puștiului dorința, iar elevul Omar, cuminte, silitor și extrem de curios într-ale științelor, s-a îndreptat către medicină. Ca medic, va urca rapid până în vârful ierarhiei devenind, la nici treizeci de ani, cel mai bun imunolog din Pakistan, cu o reputație care spulbera comentariile rău voitorilor, până la vârsta de cincizeci de ani.
În timp ce Omar Shakil își vedea de ale sale, mai precis de medicină și pacienți ziua, iar noaptea de jocuri de noroc, droguri, alcool și bordeluri, alte două familii, Hyder și Harrapa, vor ieși din anonimat și se vor impune în arena militară și politică pakistaneză. Întâi maior, apoi colonel, erou al expediției din Aansu-ki-Wadi, decorat în război și numit comandant al forțelor desemnate să protejeze resursele de gaze din Needle Valley, Raza Hyder, viitorul dictator al țării va intra în conflict cu Iskander Harappa, prietenul de noapte al medicului Omar Shakil, iar ziua, campionul național al nerușinării ticălosul internațional după spusele nevestei Rani și un politician atât de strălucit, încât va câștiga alegerile și va fi numit președinte al unui Pakistan frământat de revolte și nemulțuri mocnite, descris monumental de un scriitor care amestecă realitatea cu ficțiunea cu o nonșalanță cu iz de capodoperă.
Rivalitatea dintre cei doi bărbați, descrisă de Salman Rushie cu un umor efervescent, se va răsfrânge și asupra nevestelor și copiilor, care se vor uita strâmb și se vor sabota reciproc, de dragul de a-șo susține bărbații într-un război civil care nu are nicio legătură cu viața de familie. În plan secund, amantele, servitoarele, prietenele și rubedeniile îndepărtate, pe scurt cam toată suflarea feminină din jurul celor doi bărbați, Raza Hyder militarul și Iskander Harappa civilul, vor lua parte la acest război al onoarei, iar amestecul lor, de cele mai multe ori absurd sau greu de înțeles, va schimba destine. Cea mai relevantă în acest sens este concluzia la care ajunge soția lui Raza Hyder atunci când Omar Shakil, îndrăgostit nebunește de Sufiya Zinobia, o va cere de nevastă: e urât, bătrân și desfrânat, dar alt predendent mai bun n-avem.
Martor fără de voie al războiului rece dintre cele două familii și ginere al dictatorului Raza Hyder, Omar Khayyam Shakil, cu treizeci de ani mai bătrân decât superba, dar retardata lui nevastă, va trăi într-o permanentă umilință și se va simți din ce în ce mai amenințat de bestia pe care, deși o adoră, nu o poate controla în niciun fel, încât, urmărit permanent și fără nicio apărare, se va lăsa ucis de sentimentul de rușine, laitmotivul acestui roman și porecla monstrului ascuns în măruntaiele Sufiyei Zinobia, pentru a pune capăt chinului. Basm cu personaje ireale și satiră culturală și politică, romanul combină supranaturalul, grotescul și absurdul într-un joc fascinant de adevăruri, provocări, lumini și umbre.
„Au fost odată ca niciodată două familii, ale căror destine nici moartea nu le-a putut despărți. Crezusem, înainte de a începe, că aveam de-a face cu o istorisire masculină aproape în exces, o saga a rivalităților sexuale, a ambițiilor, puterii, dominațiilor, trădării, morții, răzbunării. Dar femeile par a fi preluat controlul; (…)” (Salman Rushdie, Rușinea, p.232)
Magda Lungu, 29 ianuarie 2023
Salman Rushdie – „Rușinea”
Editura Polirom, 2022, 392 pagini
Traducere din limba engleză de Cornelia Bucur
———— ❖—————————
———— ❖—————————
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu